Linkuri accesibilitate

Iurie Gotişan: „Investiţiile străine nu vin din motive obiective: nivelul înalt al corupţiei, justiţie părtinitoare, instabilitate politică.”



Ce au adus Moldovei cele două decenii de independență pe plan economic? A fost întrebarea adresată de Valentina Ursu economistului Iurie Gotișan:


Un punct de vedere de Iurie Gotişan



Iurie Gotişan: „La cei 20 de ani de independenţă, economia Republicii Moldova este mult mai dependentă decât era pe vremea când aceasta fusese în componenţa URSS. Spun asta pentru că asta este sută la sută dependentă de factorii externi, fapt pentru care valoarea comerţului extern este echivalentă cu Produsul Intern Brut al ţării. Pentru că nu avem un sector productiv, care să ţină pasul cu cererea internă, fapt pentru care importurile sunt net superioare exporturilor. Pentru că valoarea adăugată a mărfurilor şi produselor noastre este inferioară, sau uneori net inferioară, faţă de ceea ce produc economiile din zonă, nemaivorbind de cele din Uniunea Europeană. Nu putem concura spre exemplu cu Germania, care produce maşini şi utilaje de ultimă generaţie, când noi exportăm sucuri şi roşii. Şi pentru că investiţiile străine nu ne prea dau buzna în ţară, dar asta pe motive obiective. Pentru că nivelul corupţiei este prea din cale afară, avem o justiţie părtinitoare, instabilitate politică, zona transnistreană care deseori ne joacă festa. Toate astea luate la un loc, volens-nolens, alungă investitorii din ţară, fapt pentru care ne face să avem calificativul de cea mai săracă ţară din Europa.”

Europa Liberă: Domnule Gotişan, dar pe parcursul acestor 20 de ani, fie uneori cu urcuşuri, alteori cu coborâşuri, a reuşit Moldova să înregistreze şi succese, fie ele şi modeste?

Iurie Gotişan: „Am putea sa ne lăudăm cu un sistem bancar relativ stabil. Sigur că băncile noastre nu sunt atât de deschise spre creditare, însă potrivit mai multor indicatori ce evaluează sănătatea sistemului, aceasta este destul de stabilă. Pe de altă parte în aceşti ani Moldova a trecut printr-o transformare structurală de amploare. Ponderea agriculturii în Produsul Intern Brut a scăzut de circa patru ori, cea a industriei de două ori. Sectorul serviciilor însă a cunoscut o expansiune de peste două ori. Însă toate acestea au generat după sine costuri sociale imense, când o bună parte a populaţiei a rămas fără locuri de muncă şi în consecinţă luând chiar calea emigrării. Bineînţeles că emigranţii au contribuit prin veniturile remise acasă la dinamica sau evoluţia sectorului de servicii. Însă o astfel de transformare de structură, bazată preponderent pe consum, a pus sub semnul întrebării dezvoltarea economică a Moldovei, aspect despre care mult se discută în ultima vreme.”
XS
SM
MD
LG