„Ce-am fi citit prin ziare azi daca regimul Ceausescu nu se prabusea?”, se intreaba Nicolae Prelipceanu in Romania libera. In raspunsul sau, care se refera la comunism si la monstruoasele lui distorsiuni, taxeaza si opinia ca, la 23 August 1944, regele Mihai ar fi tradat interesul national, deschizand calea rusilor. O asemenea opinie a exprimat chiar seful statului, Traian Basescu. Prelipceanu considera ca e un punct de vedere total gresit. „Nu cred ca astazi isi inchipuie cineva ca ar fi fost mai bine daca am fi continuat, alaturi de nemti, un razboi care era de mult pierdut, ca sa nu mai spun de crimele nazistilor, de holocaust, cu care am fi devenit si mai solidari decat, oricum, am fost”. Comentatorul Romaniei libere reaminteste ca romanii au fost pusi de multe ori in istorie in situatii fara iesire, din care, „nu stim cine ar fi ales o usa mai buna”.
Revista presei româneşti
In acelasi ziar, Tom Gallagher reproseaza Bisericii Ortodoxe Romane dezinteresul pentru imbunatatirea morale publice. In Romania, manifestari anticlericale precum cele recente impotriva sosirii Suveranului Pontif la Madrid, ar fi de neconceput. 82% dintre romani se declara credinciosi si atasati de biserica. Desi cu o popularitate imensa, BOR ramane totusi dedicata mai ales promovarii propriei puteri institutionale, arata Tom Gallagher, care crede ca preotii ar trebui sa reactioneze la dezintegrarea familiei traditionale si la traumele legate de emigrare.
In Evenimentul zilei, Adrian Patrusca exprima concluzia ziarului dupa consumarea alegerilor partiale din judetele Neamt si Maramures. Victoria a fost 1 la 1, cu un scor confortabil la Neamt pentru democrat-liberali si cu unul caznit, la Maramures, pentru opozitia din Uniunea Social-Liberala. Morala, crede editorialistul Evenimentului zilei, este ca ascensiunea opozitiei in preferintele alegatorilor e o gogoasa umflata. Dimpotriva, Partidul Democrat-Liberal ar avea toate sansele sa urce din nou panta, pe masura ce situatia economica se stabilizeaza, iar presedintele Traian Basescu si-ar revedea puse pe tapet „testamentele politice”: schimbarea constitutiei si reorganizarea administrativ-teritoriala.
