Linkuri accesibilitate

Republica Moldova a încercat în ultimii ani să-i determine pe migranţi să revină acasă, însă fără succes.



În ajunul aniversării independenţei, autorităţile de la Chişinău au convocat la Chişinău câteva zeci de moldoveni din diasporă la o conferinţă de trei zile despre care guvernul spune că este o ocazie reală de a lua măsuri pentru îmbunătăţirea legăturilor, inclusiv economice, cu migranţii. Liliana Barbăroşie relatează:


Patriotismul de diaspora şi cel de acasă



Premierul Vlad Filat care a inaugurat conferinţa i-a îndemnat pe conaţionalii săi din diasporă să se uite cu optimism mai ales în viitor şi să-şi orienteze energiile spre construirea unei relaţii mai strânse cu cei de acasă.

Conferinţa vine într-un moment festiv. Republica Moldova împlineşte 20 de ani de la declararea independenţei, iar politicienii lansează mesaje tot mai încurajatoare după luni grele de certuri şi tensiuni.

După ce ieri Mihai Ghimpu, bunăoară, dădea asigurări că lucrurile în coaliţia de guvernare vor intra pe făgaşul normal, astăzi şi Vlad Filat declara presei că a avut în sfârşit o întâlnire bună cu liderul liberalilor şi că alianţa se va întruni după sărbători ca să discute mai multe probleme.

Printre participanţii la eveniment, mulţi se declară mulţumiţi de felul cum înţeleg autorităţile să-i sprijine pe migranţi. Unii spun, de exemplu, că pentru prima dată organizatorii le-au plătit participanţilor cheltuielile de deplasare. Reprezentanţii diasporei moldoveneşti din Portugalia şi-au exprimat satisfacţia pentru efortul autorităţilor de a încheia cu Lisabona un acord de recunoaştere reciprocă a diplomelor de studii, ceea ce le-a permis miilor de moldoveni din Portugalia să-şi găsească locuri de muncă mai calificate.

Dar există şi migranţi, cum este Cristina Batog, lidera unei asociaţii de moldoveni din SUA, cu aşteptări mai mari faţă de autorităţile de la Chişinău:

Cristina Batog
„Avem un număr de întrebări pe care am vrea să le ridicăm. Numărul unu – crearea unui buget pentru activităţile asociaţiilor din străinătate. Noi organizăm de exemplu un festival anual, dar nu putem să pornim evenimentul până când comitetul organizatoric nu pune bani din buzunar. Doar nu-i vorba despre sume mari, contează intenţia. Sau dacă nu e posibil, atunci pentru noi este important să ni se dea nişte structuri sau persoane de contact cu care noi am putea lua legătura când avem nevoie.”

Victor Croitoru este doctor în genetică moleculară la Institutul Regal de Medicină din Stockholm, Suedia şi conduce o asociaţie din vreo 50 de moldoveni din această ţară. Totodată, el instruieşte la distanţă câţiva cercetători ai Academiei de ştiinţe din Moldova. Iată ce crede el despre ţara sa şi descendenţii ei, fie de aici, fie din lume:

Victor Croitoru
„Republica Moldova nu are resurse naturale mai preţioase ca potenţialul uman. Motivaţia şi scânteia din ochii tinerilor nu trebuie să dispară. Atunci când vor fi dezamăgiţi, nu se vor mai întoarce. Şi nu putem considera originarii din Republica Moldova ca nişte generatori de transferuri băneşti. Noi suntem mult mai mult - o valoare care trebuie evolutiv ridicată peste hotare, dar implementată în Republica Moldova.”

Dar ce înseamnă să-ţi iubeşti ţara la distanţă, am căutat să aflu de la mai mulţi la conferinţă. Iată câteva răspunsuri:

„Să citeşti presa, să fii la curent cu toate evenimentele politice, să participi la vot.”

„Să-i ajuţi pe ai tăi. Că doar cum a apărut ţara Israel? Tot aşa. Cred că a venit timpul să plecăm în lume şi noi şi să ne ajutăm ţara. Trimitem bani, ajutăm, am făcut o fântână în sat şi multe alte lucruri.”

„Să ţii legătura cu oamenii care sunt în Republica Moldova, dacă ai ocazia să spui ceva de bine de ţara ta, să o faci, să desfăşori proiecte aici – pentru copii străzii, pentru orfelinate. Fiindcă situaţia noastră e mai bună, trebuie să ajutăm.”

În ultimii ani, Republica Moldova a făcut mai multe eforturi serioase în încercarea de a-i determina pe migranţi să se întoarcă acasă, însă fără mare succes în opinia experţilor.
XS
SM
MD
LG