Linkuri accesibilitate

Actele de amnistie trebuie bine gîndite


Oleg Efrim: „O guvernare responsabilă nu amnistiază infractorii cu orice ocazie de sărbătoare.”




Va fi sau nu va fi amnistie cu prilejul aniversării a 20-cea a proclamării independenţei Republicii Moldova? Cine şi cât de justificat ar mai putea beneficia de pe urma unei noi amnistii? Cu ce urmări pentru societate? Vom discuta în această dimineaţă despre controversa în această privinţă şi eventualul ei deznodământ cu dl ministru al Justiţiei Oleg Efrim.


Europa Liberă: Aţi respins, dle ministru, ceva timp în urmă cererea preşedintelui interimar Lupu de a elabora o nouă lege ad-hoc a amnistiei în baza căreia, dacă ar fi adoptată de Parlament, vreo 600 de deţinuţi şi-ar recăpăta libertatea. Vă menţineţi decizia de a nu promova o astfel de lege?

Interviul matinal: cu Oleg Efrim, ministrul justiției, despre controversa în jurul unei noi legi a amnistiei
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:11:40 0:00
Link direct


Oleg Efrim: „În primul rând trebuie să specificăm că

preşedintele interimar nu-i poate cere unui ministru. El poate să-i propună şi astfel am respins nu o cerere, ci o propunere a preşedintelui interimar de a promova o lege cu privire la amnistie. Această decizie este una bine gândită, este una calculată, astfel nu există motive pentru a revedea decizia luată.”

Europa Liberă: Dvs. vă opuneţi adoptării unei noi legi de amnistie, pentru că există altele câteva sau în general unei noi amnistii?

Oleg Efrim:
„În primul rând trebuie de menţionat că în ultimii șapte ani deja au fost două legi cu privire la amnistie care, printre altele, continuă să producă efecte. Şi au fost două reforme masive, substanţiale ale Codului Penal, prin care a fost decriminalizat Codul penal. În rezultatul acestor amnistii şi reforme penale, numărul populaţiei penitenciarelor a scăzut de la 11 mii în anul 2004 până la cca. 6 mii în 2011. Astfel încât considerăm că politica penală a statului este bine relizată prin intermediul acestor norme.”

Europa Liberă: Mai există şi alte motive, din punctul Dvs. de vedere, pentru care consideraţi o nouă amnistie nepotrivită sau chiar inacceptabilă?

Oleg Efrim:
„Presa şi anumiţi oponenţi politici au încercat să treacă imediat această decizie pe seama unor relaţii între preşedintele interimar şi ministrul justiţiei. Vreau să infirm
actele de amnistie trebuie bine gândite, trebuie de calculat exact care pot fi consecinţele asupra societăţii, astfel încât să atingem obiectivele legii penale.

acest lucru şi să spun că este o decizie strict profesionistă. Am menţionat în nenumărate rânduri că actele de amnistie nun se pot transforma într-o tradiţie.

O guvernare responsabilă nu amnistiază infractorii cu orice ocazie de sărbătoare. Aceste acte de amnistie trebuie bine gândite, trebuie de calculat exact care pot fi consecinţele asupra societăţii, astfel încât să atingem obiectivele legii penale.”

Europa Liberă: De ce aceste şi alte motive nu sunt în continuare convingătoare pentru dl preşedinte interimar Lupu?

Oleg Efrim:
„Asta nu pot să vă spun. Puteţi să-l întrebaţi pe dumnealui. Unul din argumentele pe care le-am invocat în răspunsul expediat dânsului a fost că din cei 4100 de condamnaţi care îşi ispăşesc pedeapsa în acest moment în penitenciarele din R. Moldova, mai mult de două treimi sunt cu recidivă, deci îşi ispăşesc pedeapsa pentru a doua
amnistiile frecvente nu contribuie la reeducarea infractorilor, îi fac să creadă că legea penală nu este suficient de severă şi nu contribuie la reeducare.

sau a treia infracţiune, inclusiv persoane care anterior au fost amnistiate.

Deci, aceasta ne arată faptul că amnistiile frecvente nici de cum nu contribuie la reeducarea infractorilor, îi fac să creadă că legea penală nu este suficient de severă şi nu contribuie la reeducare.

Astfel, ne-am fi putut pomeni în situaţia în care din cele 400 de persoane care urmau a fi eliberate în baza unei eventuale amnistii, în foarte scurt timp s-ar fi întors în penitenciare, având deja statut de recidivă şi fiind sancţionaţi mai complicat. Astfel încât nu se explică şi nu se justifică în nici un fel promovarea unei amnistii în prezent.”

Europa Liberă: Revenim şi la fenomenul recidivei, dar când aţi spus că a fost decriminalizat Codul Penal, ce aţi avut în vedere, ca să înţeleagă toţi cetăţenii?


Oleg Efrim: „Se are în vedere în primul rând excluderea pedepsei cu închisoarea pentru anumite infracţiuni cum ar fi infracţiunile uşoare şi mai puţin grave, a fost reducerea pedepselor penale pentru anumite categorii de infracţiuni, includerea pe larg a pedepselor alternative detenţie cum ar fi munca în folosul comunităţii, amenda penală, astfel încât aceste schimbări în Codul Penal din 2008 au dus la ameliorarea semnificativă a situaţiei penale la cca. 2800 de deţinuţi. O bună parte au fost eliberaţi, la mulţi din ei le-au fost reduse termenele de reducerea pedepsei, or schimbarea spre bine în legea penală are efect retroactiv asupra persoanelor care au săvârşit infracţiuni inclusiv anterior acestor modificări.”

Europa Liberă: Dle ministru, ca să vorbim şi despre faptul că foarte mulţi recidivează şi revin în puşcării, există vreo obligaţie a statului de a asigura garanţii cetăţeanului de rând că persoana amnistiată nu va prezenta un pericol pentru el?

Oleg Efrim:
„Anume aceasta trebuie să facă o guvernare responsabilă şi anume la aceasta trebuie să ne gândim atunci când amnistiem. De aia spuneam că nu putem să amnistiem doar de dragul sărbătorilor. Trebuie să ne gândim foarte bine unde merge această persoană care se amnistiază.

Guvernul oferă o sumă de 1750 de lei fiecărei persoane

care se eliberează din detenţie, dar în acelaşi timp nu putem fi siguri că această persoană are o casă, că această persoană se va angaja într-un serviciu şi că această persoană nu va reveni la activitatea sa infracţională. Anume din acest considerent spuneam că amnistiile trebuie să fie bine pregătite, trebuie să fim siguri că dacă eliberăm 400 de persoane, atunci vom putea să monitorizăm aceste persoane, vom putea să le asigurăm locuri de muncă, astfel încât să fim siguri că ele nu vor reveni în locurile de unde au fost eliberate.”

Europa Liberă: De către cine concret sunt sau ar trebui să fie supravegheaţi amnistiaţii eventual în vederea prevenirii recidivelor?

Oleg Efrim:
„În cadrul Departamentului Instituţii Penitenciare există serviciul de probaţiune care are atribuţiune la acest aspect, doar că ei nu pot să monitorizeze fiecare persoană care este eliberată din detenţie. Există anumite reguli potrivit cărora au loc aceste proceduri, dar ei nu sunt 24 de ore sub supravegherea statului.”

Europa Liberă: Practica aceasta de a vedea sărbătorile ca motiv de graţiere sau amnistiere este una neaoşă sau are răspândire şi la case mai mari?

Oleg Efrim:
„Amnistia este un act prin care statul într-un
formal se leagă de un anumit eveniment, dar la baza emanării unui act de amnistie nu este sărbătoarea în sine; este o analiză minuţioasă a situaţiei penale şi criminogene din ţară.

fel iartă anumite categorii de infractori, le ameliorează starea penală şi evident că aceasta se întâmplă cu anumite ocazii. De cele mai dese ori actele de amnistie sunt emise în funcţie de analiza politicii penale a statului. Ele, formal da, se leagă de un anumit eveniment, dar la baza emanării unui act de amnistie nu este sărbătoarea în sine, dar este o analiză minuţioasă a situaţiei penale şi criminogene din ţară, a situaţiei populaţiei din penitenciare şi mulţi alţi factori.

La noi, din păcate, s-a stabilit o proastă tradiţie, după mine, ca, cum este o sărbătoare mai mult sau mai puţin importantă, primul lucru pe care îl facem elaborăm şi adoptăm o lege cu privire la amnistie. Şi am decis să pun capăt acestei tradiţii care după mine nu este una benefică, or în rezultat putem să ajungem la situaţia în care autoritatea legii va fi grav afectată, iar ordinea de drept greu de restabilit.”

Europa Liberă: Ce se întâmplă cu eliberaţii: există programe menite să-i reintegreze?

Oleg Efrim:
„Da, spuneam despre acest serviciu de probaţiune care urmează şi încearcă să elaboreze aceste programe să-i implice pe cei care s-au eliberat din penitenciare, vorbesc nu doar în rezultatul amnistiei, ci despre toţi cei ce şi-au ispăşit pedepsele penale.”

Europa Liberă: Victimele sau rudele celor ucişi, de exemplu, au vreun cuvânt de spus atunci când este vorba de vreo intenţie de amnistiere sau graţiere?

Zi de vizită la Penitenciarul Rusca
Oleg Efrim: „Dacă e să ne uităm la reacţia pe care au stârnit-o în societate aceste discuţii despre amnistie, observaţi că majoritatea covârşitoare a oamenilor sunt împotriva amnistiei.

Oamenii sunt îngrijoraţi pe de o parte de faptul că potrivit statisticilor criminalitatea este în creştere, pe de altă parte cei care într-un fel sau altul au avut de suferit în urma infracţiunilor sunt evident împotriva eliberării persoanelor la amnistie. Astfel cred că atunci când adoptăm o lege cu privire la amnistie trebuie să ţinem cont inclusiv de opinia societăţii.”

Europa Liberă: Şi ultima întrebare: acum există o situaţie ce poate fi descrisă prin vechea zicală: „Vodă spune da, iar Hâncu – ba!”? Ce se poate întâmpla în situaţia în care şi Dvs. şi dl preşedinte interimar Lupu veţi persevera în ce-aţi decis ferm?

Oleg Efrim:
„Dl preşedinte interimar, fiind şi deputat, şi preşedinte al Parlamentului, poate să promoveze o lege cu privire la amnistie în dubla sa ipostază, fie în calitate de deputat, fie în calitate de preşedinte interimar, fiind şi într-un caz şi în altul subiect cu drept de iniţiativă legislativă. Şi nu are decât să convingă forul legislativ să adopte o astfel de lege. Ministerul Justiţiei, ca autoritate responsabilă de promovarea politicii statului în domeniul justiţiei, inclusiv în domeniul penal, nu va promova o lege cu privire la amnistie.”

Europa Liberă: Dle Efrim, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG