Linkuri accesibilitate

Interzicerea PCM şi încercarea de a transfera sub administrarea statului averea sa şi mai ales afacerile acestuia nu au avut decât un succes parţial.




Ziua de 23 august este legată nu numai de Pactul Ribbentrop-Molotov din 1939, de arestarea dictatorului Ion Antonescu în 1944, dar şi de alte evenimente care au marcat istoria noastră recentă. Acum 20 de ani, pe 23 august 1991, Prezidiumul Parlamentului Republicii Moldova a adoptat decretul despre interzicerea activităţii Partidului Comunist al Moldovei.

În decretul semnat de preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Alexandru Moşanu, sunt trecute în revistă principalele argumente care au stat la baza acestei decizii. Se invocă mai întâi acţiuni săvârşite decenii în urmă de către PCM, printre care organizarea represiunilor în masă, precum deportări şi înfometarea populaţiei, nimicirea sistematică a „culturii naţionale”, a „obiceiurilor şi tradiţiilor populare”, precum şi a „limbii şi falsificarea istoriei”.

În decret se mai menţionează că PCM a „deformat dezvoltarea economiei naţionale a republicii”, ceea ce a condus la „o catastrofă ecologică şi o degradare considerabilă a fondului genetic al societăţii”.

În al doilea rând, PCM este considerat adeptul creării pe teritoriul Republicii Moldova a două pseudo-republici, Transnistria şi Găgăuzia.

În al treilea rând, Partidului Comunist al Moldovei i se impută implicarea şi susţinerea puciului de la Moscova din 19-21 august 1991, acesta fiind considerat o tentativă ilegală de a „menţine regimul totalitar, sistemul administrativ de comandă şi vechile practici”.

De aceea, făcând trimitere la Decretul Preşedintelui Republicii Moldova cu privire la puterea de stat, articolul 4 şi Constituţia Republicii Moldova, articolul 7, Prezidiul Parlamentului Republicii Moldova hotărăşte interzicerea activităţii Partidului Comunist al Moldovei pe întreg teritoriul republicii. Acelaşi document prevede naţionalizarea întregii averi a Partidului Comunist al Moldovei şi transmiterea ei în gestiunea Guvernului Republicii Moldova. Banca Naţională la rândul său este mandatată să sisteze toate operaţiunile bancare ale PCM, precum şi să confişte toate conturile întreprinderilor controlate de partid.

În aceeaşi zi de 23 august 1991, întâmplător sau nu, preşedintele Federaţiei Ruse semna un decret despre sistarea activităţii Partidului Comunist al Rusiei. Interzicerea PCUS a venit abia la 6 noiembrie 1991.

Revenind la Moldova, decretul din 23 august 1991 a confirmat curajul personal a lui Alexandru Moşanu, a altor membri ai Prezidiumului şi nu este clar până în momentul de faţă de ce Mircea Snegur nu a emis un decret propriu în acelaşi sens.

Interzicerea PCM şi încercarea de a transfera sub administrarea statului averea sa şi mai ales afacerile acestuia nu au avut decât un succes parţial. Între timp, nomenclaturiştii au avut grijă să-şi pună la adăpost averile proprii, înregistrându-le pe numele altora. O parte bună a banilor partidului ar fi fost deja transferată peste hotare cu multă vreme înainte, în zone off-shore, existând ipoteza că au fost readuşi în R. Moldova ulterior sub formă de investiţii din străinătate.
XS
SM
MD
LG