Linkuri accesibilitate

Ce înseamnă un trai decent?


Problema Republicii Moldova este lipsa clasei de mijloc - indicatorul bunăstării unei ţări.


Articolul 25 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului prevede că „Orice om are dreptul la un nivel de trai decent care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea lui şi a familiei sale.” Acelaşi drept se regăseşte şi în Consituţia Republicii Moldova, în articolul 47 despre asistenţă şi protecţie socială.

„Ce înseamnă un trai decent?” – această întrebare am adresat-o mai multor trecători pe care i-am întânit în stradă:


Ce înseamnă un trai decent?
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:15 0:00
Link direct



„Ne trebuie toate condiţiile să le avem bune. În primul rând acasă nu-i apă la noi, de foc e greu, bani nu-s, nu ne ajung. Avem 20 de ani de independenţă şi nu cunoaştem nimic. Vrem să îl întrebăm pe dl Filat, că-i un copil al meu, cum de el e milioner, dar eu? El o lucrat mai mult ca mine? Sau Vladimir Voronin că este de o seamă cu mine şi are păduri. I-a dat-o mama sa, tatăl său? Cine i-a dat-o?”

„Pentru un trai decent ai nevoie de un apartament, bani să achiţi serviciile comunale, să ai un post de muncă stabil şi un salariu decent.”

„Să aibă o bucăţică de pâine pe masă, să fie linişte în ţară şi sănătate la toată lumea.”

„Prima dată avem nevoie de sănătate şi să dea Dumnezeu ploaie, ca să se facă pâinica şi să fim mai buni, mai blânzi, să ne împăcăm unul cu altul, iar cei care sunt la conducerea ţării să se gândească la cei care muncesc la pământ.”

„Aş avea nevoie de o putiovkă undeva, să ne ducem să ne hodinim. Da unde să te duci, dacă ne-o închis tot, şi marea şi toate celea ne-o luat. Unde să te duci?”

„Ne dorim sănătate. Municm din zori până în noapte şi deja după o vârstă oarecare pierdem sănătatea, dar liniştea sufletească nu o avem nicicând. Noaptea nu dormim, ne gândim ce să facem a doua zi, cum să facem ca să ieşim din situaţia în care ne aflăm.”

Aşadar, pentru o viaţă mai bună oamenii au nevoie de un loc de trai, hrană, un salariu bun şi îngrjire medicală. Cum e asigurat acest trai în Republica Moldova? Întrebarea am adresat-o sociologului Ion Jigău, director la Institutul CBS-Axa:

„Statul aproape că îşi declină aici rolul. În rest, salvarea celor care se înneacă este în mânile celor care se înneacă.”

Europa Liberă: Adică?

„Fiecare trebuie să aibă grijă de destinul său. Societatea trebuie să se auto-organizeze. Or, cum la noi pe timpuri de tot avea grijă statul care organiza tot, unde viaţa noastră complet era reglementată, deci sunt mulţi oameni, sigur cei mai în vârstă de 40 de ani şi chiar unii mai tineri care mulţi din ei aşteaptă cineva ceva să le facă, să le dea un loc de muncă decent, bine plătit, ca el să nu aibă răspundere de nimic, făr niciun risc, dar, mă rog, unii poate au acest drept, dar alţii nu. Sunt cei care sunt mai tineri şi mai puternici, ar trebui să-şi caute singuri de treabă.”

La părerea sociologului Ion Jigău problema Republicii Moldova este lipsa clasei de mijloc, or anume această pătură a societăţii este indicatorul bunăstării unei ţări:

Ion Jigău
„Este un segment foarte îngust al populaţiei care putem să-l considerăm după venituri – de mijloc. Statul, de fapt, nu face nimic ca clasa de mijloc să apară. Fiindcă cine sunt clasa de mijloc? Funcţionarii bine plătiţi, profesorii, medicii care undeva în lume sunt consideraţi aparţinând clasei de mijloc, la noi sunt, de fapt, săraci, muncitorii calificaţi, care nu-i mai avem de acum şi alte pături sociale care într-un fel ar putea consitui clasa de mijloc.”

Europa Liberă: Dar ce riscă un stat care nu are o clasă de mijloc?

„Riscă cu instabilitatea, riscă cu existenţa însăşi a statului, fiindcă dacă nu este stabilitate politică, socială, economică, statul poate intra într-un declin.”

Tocmai pentru a ocoli instabilitatea şi declinul la care se referă sociologul Ion Jigău, guvernanţii de la Chişinău ar trebui să ia măsuri imediate pentru a schimba modelul de creştere economică a ţării. Adică dintr-un model de creştere stimulat de remitenţe, într-un model bazat pe dezvoltare, prin încurajarea afacerilor şi deschiderea a noi locuri de muncă, bine plătite. Este opinia expertei în economie de la Institutul „Viitorul”, Tatiana Lariuşin:

Tatiana Lariuşin
„Deci clasa medie este, dacă doriţi, un indicator de stabilitate şi a unui anumit nivel de bunăstare. Noi am rămas în urmă şi nu am ajuns la acest nivel şi suntem departe. Avem nevoie de absolut alt model economic, de un model bazat pe un sector privat bine dezvoltat şi un sector privat foarte dinamic, unde anume atragerea investiţiilor şi modernizarea afacerilor va permite deschiderea noilor, bine organizate locuri de muncă.”

Ultimul Barometru al Opiniei Publice, realizat acum trei luni de Institutul de Politici Publice arată că fiecare a treia familie are venituri care nu ajung nici pentru strictul necesar. Iar clasamentul făcut public la finele anului trecut de Institutul britanic Legatum referitor la gradul de bunăstare materială a ţărilor lumii, arată că „moldovenii se zbat încă să îşi poată permite lucrurile necesare în viaţă”, or doar 40 % dintre ei se declară satisfăcuţi de nivelul lor de viaţă.
Previous Next

XS
SM
MD
LG