Linkuri accesibilitate

20.08 - Chișinău: Găgăuzii aniversează 11 ani de la declararea independenței republicii lor


Comratul cere ca legislaţia naţională a R. Moldova, inclusiv Constituţia, să fie racordată la statutul special al autonomiei.




20 august 2001

Ora Moldovei.

Găgăuzii aniversează 11 ani de la declararea independenței republicii lor.

Ieri la Comrat a fost serbată cu mult fast împlinirea a 11 ani de la declararea independenţei republicii găgăuze. Un eveniment care a stârnit şi continue să stârnească aprinse controverse şi aceasta nu numai în rândul istoricilor. În realitate autorităţile autonomiei găgăuze par să nu fi renunţat niciodată cu adevărat la revendicările maximaliste de la sfârşitul epocii sovietice. Ce înseamnă acest lucru în mod practic? Ei bine, ori de câte ori apar probleme ceva mai serioase în relaţia cu Chişinăul, Comratul ameninţă că-şi va proclama din nou independeţa, „dacă...”; şi urmează condiţiile puse de către autorităţile Găgăuz-Yeri. Dar să ascultăm mai bine următoarea relatare a lui Alexandru Eftodi.

Locuitorii autonomiei găgăuze au sărbătorit duminică aşa-numita aniversare a 11-cea de la declararea independenţei republicii găgăuzia la 19 august 1990. În cadrul festivităţilor autorităţile de la Comrat au anunţat că vor proclama din nou independenţa regiunii, dacă Chişinăul nu va satisface până a 1 ianuarie mai multe revendicări, în special de ordin financiar.

Comratul cere ca legislaţia naţională a Republicii Moldova, inclusiv Constituţia, să fie racordată la statutul special al autonomiei. Autorităţile găgăuze doresc să obţină autonomie financiară, să aibă câte un reprezentant în conducerea fiecărui minister de forţă, 15 la sută din mandate în Parlament şi să devină a treia parte din negocierile Chişinău-Tiraspol.

Preşedintele Adunării populare de la Komrat, Mihail Kindighelean, ne-a declarat că în opinia sa conflictul transnistrean va fi soluţionat pe calea federalizării Republicii Moldova, iar autonomia găgăuză ar dori să fie cea de-a treia componentă a federaţiei.

Mihail Kindighelean: „Dacă revendicările noastre nu vor fi satisfăcute de către autorităţile de la Chişinău, vom califica această atitudine drept lipsă de respect faţă de poporul găgăuz şi nerecunoaştere a statutului de autonomie locală. În acest caz vom reveni la negocierile de până la 1994. Pe lângă problema tansnistreană, Republica Moldova va avea încă o bătaie de cap - Găgăuzia.

Republica Moldova va marca aniversarea a 10-cea de la proclamarea independenţei. Încă nu exista un stat moldovean independent când s-a format Republica Găgăuzia. Nu înţelegem de ce actuala guvernare are faţă de noi o atitudine similară cu cea a forţelor naţionaliste, care s-au aflat la putere acum 10 ani. Dacă Chişinăul doreşte să respectăm legile Republicii Moldova, noi cerem să fie respectată mai întâi mica Găgăuzie. Noi dorim să fim stăpâni aici, să putem soluţiona problemele economice şi să fim recunoscuţi ca autonomie.”

Unitatea teritorial administrativă Găgăuzia are o suprafaţă puţin mai mică decât cea a unui judeţ şi este locuită de doar 3,5 la sută din întreaga populaţie a Republicii Moldova. Cu toate acestea, la 23 decembrie 1994, Parlamentul agro-socialist i-a acordat statut de autonomie pe motiv că în caz contrar ar fi izbucnit un conflict etnic. Însă existenţa autonomiei găgăuze nu a fost fixată în Constituţie.

Administraţia de la Comrat, care susţine că statutul special al autonomiei nu este respectat de autorităţile de la Chişinău, continuă să alimenteze tendinţele secesioniste în regiune. Cu ocazia aşa-numitei aniversări a 11-a de la proclamarea independenţei, autorităţile locale au decorat 800 de persoane cu medalii pentru „participare activă la constituirea Republicii Găgăzia”.

În timpul campaniei electorale din acest an Partidul Comuniştilor a încheiat un acord cu administraţia de la Comrat, prin care se angaja să satisfacă revendicările în cazul în care va ieşi învingător în alegeri. În Autonomia găgăuză comuniştii au acumulat la scrutinul din luna februarie cele mai multe sufragii. Comratul le-a reproşat în repetate rânduri că ezită să aplice promisiunile electorale şi a ameninţat că la viitoarele alegeri le va retrage sprijinul. Iată ce a declarat în această privinţă Mihail Kindighelean:

Mihail Kindighelean: „Nu am uitat acel acord, l-am respectat şi sperăm că va funcţiona. Din păcate Partidul Comuniştilor ne-a înşelat, chiar dacă l-am ajutat în alegeri. Dar la următorul scrutin garantez că aici nu va mai exista un brâu roşu.”

Pentru a obţine consolidarea autonomiei, liderii găgăuzi au recurs la diferite presiuni asupra autorităţilor de la Chişinău, între care la suspendarea acţiunii în regiune a Legii bugetului pe 2001 şi a unei serii de prevederi din legislaţia fiscală. Primul ministru Vasile Tarlev a calificat aceste acţiuni drept provocări, făcute cu scopul de a destabiliza situaţia social-politică din Republica Moldova.

Din Chişinău, Alexandru Eftodi, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG