În vreme ce le împrumută moldovenilor steagul liturgic al lui Ștefan cel Mare, românii așteaptă ei înșiși, de la Moscova, o relicvă importantă pe care nu vor mai trebui s-o dea înapoi. De la București, Sabina Fati.
La inceputul saptaminii viitoare, luni, arheologii rusi si cei romani vor participa la ceremonia de predare-primire a unuia dintre cele mai vechi papirusuri care exista in Europa. Dateaza din secolul IV sau III, inaintea erei noastre si a fost descoperit acum 52 de ani la Mangalia, al doilea port ca marime din Romania.
Papirusul nu a fost inca descifrat, dar pesemne ca apartinea unuia dintre nobilii cetatii Callatis, care facea parte din colonia greceasca la Marea Neagra si era localizata in centrul actualului municipiu Mangalia.
In 1959, in plina epoca a stalinismului romanesc, papirusul a fost descoperit in timpul sapaturilor pentru construirea noului stadion intr-un sarcofag din bronz aurit, printre resturile scheletului.
Vechii arheologi locali spun ca la sfirsitul anilor ’50, Mangalia era controlata inca de birocrati si militari rusi, iar deindata de ce s-a aflat despre descoperirea papirusului grecesc arheologii sovietici au venit la fata locului, au pus mina pe aceasta rara piesa si au luat-o cu ei la Moscova sub pretextul ca ar putea sa o restaureze si sa-i descifreze textul.
In anii ’70, unul dintre manualele de arheologie aparute la Moscova ii dedica acestui papirus descoperit pe malul romanesc al Marii Negre un capitol, cu precizarea ca inca nu a fost descifrat. Documentul antic a ramas pina acum la Muzeul de Arta Puskin din Moscova, desi negocierile pentru recuperarea lui au fost demarate acum patru ani.
Romania nu a reusit sa rezolve o insa o problema mai veche care dateaza in relatiile cu Rusia din perioada Primului Razboi Mondial, cind guvernul liberal condus de Ion I. C. Bratianu a trimis la Moscova intreg tezaurul Bancii Nationale a Romaniei, in valoare atuncit de 1,2 miliarde de dolari. 20 de vagoane pline cu opere de arta si 91 de tone de aur au fost puse la adapost in Rusia, desi puteau fi trimise si la Londra, daca politicienii romani erau mai vizionari.
Cert este ca Moscova a restituit o parte din operele de arta si citeva vestigii de aur, dar grosul tezaurului a ramas in capitala ruseasca cu sanse foarte mici de a mai fi recuperat.
Desi negocierile continua, dupa semnarea tratatului bilateral in 2003 intre Vladimir Putin si Ion Iliescu, document care nu prevede restituirea celor 90 de tone de aur, e greu de crezut ca romanii isi vor primi lingourile inapoi.
