Linkuri accesibilitate

Vladislav Gribincea: „Fără o voinţă politică de fier, există riscul ca strategia de reformă a justiţiei să nu fie realizată.”




Proiectul unei Strategii de reformare a justiţiei este în linii mari finalizat după ce a trecut ieri prin ultima fază de discuţii în cadrul dezbaterilor publice. De ce s-a constatat necesară această strategie, ce conţine şi ce efecte sunt urmărite sau poate avea? Unele răspunsuri la aceste şi alte întrebări este ceea ce ne propunem prin discuţia cu Vladislav Gribincea, preşedintele Centrului de Resurse Juridice.


Interviul matinal la Europa Liberă cu Vladislav Gribincea



Europa Liberă: Aşadar, a fost elaborat un proiect al Strategiei de reformare a Justiţiei, proiect care a trecut prim mai multe dezbateri publice, finalizate miercuri se pare. De ce a apărut, în primul rând necesitatea unui asemenea proiect?

Vladislav Gribincea: „În anul 2009, când guvernul Filat a venit la putere şi-a propus să reformeze substanţial sectorul justiţiei şi este destul de periculos să pleci undeva departe fără a şti ruta. Aceasta este, de fapt, menirea strategiei, de a desemna ruta pentru reformarea sectorului justiţiei pe de o parte, iar pe de altă parte Uniunea Europeană a declarat că va susţine astfel de reforme, dar a impus condiţii. Una dintre condiţii era elaborarea unei astfel de strategii.”

Europa Liberă: Trebuie să se înţeleagă, dle Gribincea că până în prezent Republica Moldova nu a avut o strategie în acest sens, adică reformele - atâtea câte s-au făcut sau urmau să se facă - nu au urmat nişte repere strategice bine ordonate sau nu a existat busola de care vorbiţi Dvs?

Vladislav Gribincea: „Eu cred că busola a existat. Nu a existat, cred eu, coordonare până în detalii a acestor reforme. Îngrijorarea care era cu un an în urmă era că noi deja suntem cu mult în urma necesităţilor societăţii şi pentru elaborarea unei strategii era nevoie de ceva timp care se părea că nu exista.”

Europa Liberă: Cine a elaborat proiectul acestei strategii? Pentru că am auzit magistraţi nemulţumiţi că nu ar fi fost antrenaţi în acest proces de creaţie, să spunem aşa?

Vladislav Gribincea
Vladislav Gribincea: „Tehnic, acest proiect a fost elaborat de un grup de persoane de la Ministerul Justiţiei, organizaţiile internaţionale şi sectorul non-guvernamental. După ce a fost elaborat, documentul a fost expediat spre avizare, inclusiv instanţelor judecătoreşti, Consiliului Superior al Magistraturii, Procuraturii Generale şi a fost discutat în grupurile de lucru de la Ministerul Justiţiei pentru modificarea cadrului legislativ în domeniul justiţiei, unde judecătorii, procurorii, sunt reprezentanţi plenari. Am impresia că era vorba de o necunoaştere din partea judecătorilor din primă instanţă ce, de fapt, s-a întâmplat. Din câte cunosc eu judecătorii de la Curtea Supremă de Justiţie nu au invocat astfel de obiecţii, cunoscând destul de bine situaţia. Judecătorii au fost implicaţi.”

Europa Liberă: Ce conţine în linii mari Strategia de reformare a Justiţiei?

Vladislav Gribincea: „Strategia conţine şapte direcţii principale în care se doreşte de a acţiona. Principalele dintre acestea sunt: sporirea eficienţii sistemului de justiţie, fortificarea capacităţilor justiţiei penale din Republica Moldova, adică a Procuraturii, organelor de urmărire penală, asigurarea drepturilor omului în cadrul sistemului de justiţie, combaterea corupţiei şi fortificarea standardelor etice a actorilor din domeniul justiţiei, contribuţia sistemului juridic la creşterea economică, etc.”

Europa Liberă: Cetăţenii îşi doresc o justiţie eficientă, credibilă şi rapidă şi nu prea cred în strategii sau planuri sofisticate… Ce ar trebui la modul concret să simtă ei referitor la justiţie ca dovadă că reforma în acest domeniu dă roade?

Vladislav Gribincea: „În primul rând, eu cred că fără o strategie peste o anumită perioadă de timp noi am putea să ajungem la situaţia în care să conştientizăm că am ajuns undeva unde nici noi nu doream. Strategiile sunt necesare, iar reformele în justiţie nu sunt pentru cei care nu văd departe. Societatea va simţi aceste reforme doar după ce acestea vor fi implementate. Şi în toate ţările reformele în justiţie au generat rezistenţă. Societatea trebuie în acest segment să accepte iniţiativele şi să se bucure de aceste beneficii peste câţiva ani de la implementare. Este de fapt riscul politicienilor să intre în astfel de reforme care niciodată nu sunt populare.”

Europa Liberă: Cât va dura realizarea obiectivelor pe care le cuprinde această strategie?

Vladislav Gribincea: „Această strategie este pe cinci ani dar, din cîte înţeleg eu, după cinci ani va fi o altă strategie, continuare a acesteia. Este foarte greu să planifici ceva pentru o perioadă mai mare de cinci ani.”

Europa Liberă: Este de remarcat o rezistenţă evidentă din partea unor magistraţi în faţa inclusiv a acestei strategii. Cum se explică, din punctul Dvs. de vedere, această rezistenţă, această neîncredere că reforma ori nu va fi dusă până la capăt, ori va lua forme proaste pentru corpul judecătoresc? Iată că şi dl preşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii, dl Timofti, se pare că exprima temeri că această strategie ar putea repeta soarta modului în care s-a reformat justiţia anterior care, spunea el, a condus la mai multe condamnări la CEDO în consecinţă?

Vladislav Gribincea: „Strategia, prevede într-un capitol şi riscurile care ar putea să existe. Sunt câteva riscuri importante. Primul este lipsa voinţei politice de reformare în substanţă a sistemului. Şi al doilea risc important ar putea fi rezistenţa din partea sistemului care urmează a fi reformat. Din punct de vedere psihologic o persoană ar accepta beneficii, dar fără a schimba ceva în comportamentul său pentru că asta o deranjează nemijlocit şi imediat. De aceea este şi de înţeles că judecătorii, conştientizând că este nevoie de reformare, nu doresc să schimbe nimic la nivel practic. Dar fără asta e imposibil.”

Europa Liberă: Dvs. aţi pronunţat „voinţă politică”. Voinţă politică din partea sistemului sau din partea actorilor politici care au ultimul cuvânt de spus în acest sens?

Vladislav Gribincea: „Strategia prevede nişte paşi destul de ambiţioşi şi fără o voinţă politică de fier, există riscul ca aceşti paşi să nu fie realizaţi până la sfârşit. Voinţă politică aşa cum era pus acest subiect în strategie, viza voinţa politică a clasei politice.”

Europa Liberă: Cum este exprimată din punctul Dvs. de vedere această voinţă politică de către clasa politică, pentru că aici uneori se creează impresia ca la dl Caragiale: „reformă să fie, dar să o facem numai noi”, să nu se amestece celălalt, din partidul sau cartierul vecin? Punctele de vedere diferite asupra modului şi obiectivele acestei strategii sunt de natură să împiedice şi să compromită obiectivele pe care le propune un anumit cerc mai reformator din justiţie?

Vladislav Gribincea: „Cât nu s-ar părea de straniu, ideea iniţială de reformare a venit de la cercurile politice care, de obicei, sunt conservative în acest domeniu. Sistemul de justiţie funcţionează, aş spune, prost, prin urmare, el trebuie ajustat pentru a funcţiona mai bine. Acest lucru a fost conştientizat în programul de activitate al Guvernului şi pus pe hârtie. Acum acel program trebuie realizat. Unele dintre măsurile prevăzute în program sunt destul de radicale, dar în opinia mea necesare. ”

Europa Liberă: Cum ar fi?

Vladislav Gribincea: „Spre exemplu, ar fi reexaminarea hărţii judecătoreşti. Adică câte judecătorii avem, câţi judecători sunt, de câţi judecători avem nevoie? Acest lucru ar implica cheltuieli mari pentru că ar trebui lichidate un număr mare de judecătorii mici şi transferarea judecătorilor din acele judecătorii în judecătorii mai mari. Repararea sediilor acestora, pentru că nu poţi să ai încredere în justiţie când vii într-un sediu care arată ca după război, cum se întâmplă cel mai des. Vorbind de chestiile acestea, voinţa politică este importantă, fiindcă fără modificarea cadrului legislativ şi fără alocarea finanţelor, reformele nu pot fi făcute. Dar există o compensare a posibilei lipse până la sfârşit a voinţei politice şi acest lucru este factorul extern. În timpul vizitei sale în Republica Moldova, dl Herman Van Rompuy, a subliniat două chestiuni importante pe care Moldova trebuie să le facă, şi anume: combaterea corupţiei şi reformarea sistemului judecătoresc. Aceste reforme vor fi susţinute de Uniunea Europeană. Doar reforma în justiţie, strict vorbind, ar putea să fie susţinută cu o sumă de la 50 la 60 de milioane de euro, o sumă care este foarte importantă pentru Republica Moldova şi ar putea să acopere marea majoritate a investiţiilor care pot fi făcute în acest sector.”

Europa Liberă: Dle Gribincea, vă propun să încheiem pe această notă optimistă şi promiţătoare interviul nostru.

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG