Linkuri accesibilitate

Leonid Litra: „avem nevoie de date verosimile care să poată fi prezentate publicului larg, astfel încât să recreem credibilitatea cetăţenilor.”




Sondajele în Republica Moldova par, de la o vreme, să reflecte doar adevărul, dar care nu există, n-a existat şi nici nu va exista vreodată undeva. Este o glumă care ţine de umorul negru deja al sociologilor. De ce se dă crezare tot mai puţin instrumentelor sociologice? Vom discuta în această dimineaţă cu dl Leonid Litra, director adjunct pe cooperare internaţională la Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”.

Europa Liberă: Sunteţi autorul unui studiu care va fi lansat astăzi într-un format de dezbateri publice la Institutul „Viitorul”. Studiu în care se vor oferi nişte explicaţii pentru credibilitatea aparent tot mai redusă sondajelor şi exit-poll-urilor. Avem de a face într-adevăr cu o criză de credibilitate prin care trec companiile sociologice autohtone sau chiar cele străine când au în vizor realităţile moldovene?

Interviul matinal la Europa Liberă: cu Leonid Litra despre credibilitatea sondajelor de opinie



Leonid Litra în studioul Europei Libere

Leonid Litra: „Bineînţeles că avem şi este un trend care se observă de câţiva ani deja. Cel mai grav este că acest trend negativ nu este explicat deocamdată de sociologi foarte clar.

Ei spun nişte lucruri cu jumătate de gură, iar noi, politologii, am hotărât să dăm o viziune, să dăm nişte direcţii de reflecţie, să punem pe masă nişte ipoteze care trebuie să fie discutate astfel încât să redobândim această credibilitate a instrumentelor sociologice pentru că noi avem nevoie de ele, fiind chiar comanditari uneori, cu atât mai mult că avem nevoie de date verosimile care să poată fi prezentate publicului larg, astfel încât să recreem această credibilitate a cetăţenilor.”

Europa Liberă: Două întrebări în una: de ce ar fi şi de ce nu ar fi credibil un sondaj de opinie?

Leonid Litra:
„Un sondaj de opinie este o fotografie a societăţii chestionate, care arată preferinţele din acel moment şi cumva influenţează comportamentul alegătorilor. Din punctul acesta de vedere sondajele au un impact, şi aici există două abordări chiar în rândul sociologilor, unii cred că sondajele nu au impact asupra alegătorilor, iar alţii admit faptul că sondajele au impact asupra aparatului de partid, în primul rând, şi asupra sponsorilor – un lucru la fel de important.

Atunci când sponsorii sunt invitaţi să contribuie la caznaua partidului, ei privesc în sondaje, să vadă dacă locul lor este trecător şi dacă se merită acastă investiţie. Doi, aparatul de partid este de multe ori demoralizat când îi este oferit un scor mai redus sau sub prag, şi cumva această teorie care se numeşte „teoria votului util”, redirecţionează alegătorii de la partidele cu şanse minime, spre partidele care ies cu certitudine învingătoare sau vor lua un scor bun, pentru că psihologic nu ne dorim să ne aflăm în tabăra perdanţilor.”

Europa Liberă: Percepţia destul de răspândită este că un sondaj trebuie să reflecte o cantitate maximă de adevăr, în timp ce sociologia oferă mai curând aproximaţii care trebuie interpretate. Cât de mulţumitoare vi se pare cultura interpretării şi înţelegerii măsurărilor sociologice, în special când e vorba de clasa politică?

Leonid Litra:
„Există o reticenţă în rândul politicienilor.

Din interviurile pe care le-am făcut, am văzut că doar trei, patru partide au cultura de a consuma sondaje. Din ele doar un lider de partid este foarte interesat de aceste date. Vreau să vă spun că şi sociologii nu interpretează aceste date, pentru că la prezentare ele trebuie să fie interpretate; or, ei le dau într-o formă brută, care permite atât jurnaliştilor cât şi politicienilor să jongleze cu aceste date, să le manipuleze.

Cel mai important este că se fac diferite interpretări, de exemplu un clas clasic care rămâne pe agendă este eroarea de 3 %. Se spune că la un eşantion de 1170 de persoane, eroarea este de 3 %, un lucru care nu este tocmai adevărat. O eroare de 3 % este valabilă în cazul unui subiect care în sondaj ea circa 50 %. Dacă un partid cum era Alianţa Moldova Noastră care mereu contesta sondajele ia 2 %, atunci eroarea nu poate fi de 3 %. Lucrurile se fac cu aproximaţie păstrând proporţiile. Nu poate un partid care ia 2 % să aibă o eroare de 3 %, or asta ar însemna că ar avea – 1 % în cazul unei prestanţe proaste, ceea ce nu este adevărat.”

Europa Liberă: Cum se pot manipula de cele mai multe ori rezultatele unui sondaj? Prin marja de eroare? Prin momentul ales pentru efectuarea sondajelor?Prin publicarea selectivă a rezultatelor? Prin inconsistenţa întrebărilor? Sau aveţi cunoştinţă dacă a existat vreun caz documentat şi demonstrat fără dubiu de falsificare premeditată a vreunui sondaj spre beneficiul cuiva?

Leonid Litra:
„În viziunea politologilor astfel de lucruri se întâmplă – sondaje trucate sau realizate neprofesionist. Trebuie să demonstrăm care din ele este cauza. În viziunea sociologilor aceste lucruri sunt mai puţin evidente pentru că ei spun că sondajele trebuie comparate între ele şi nu cu scorul care este urmate de acest sondaj. Noi credem că sondajele comparate cu realitatea, în cazul dat cu scorul scrutinului electoral, pentru că doar în acest fel putem vedea care dintre ele au fost trucate şi care nu. O cauză este de ordin tehnic, care spune că atunci când sondajele nu sunt metodologic compuse corect, când echipele de operatori nu sunt bine instruite, când nu există sistem de verificare.

Există şi altă versiune, când unii şefi de companii sociologice din Moldova au recunsocut că uneori politicieni din Moldova vin cu propuneri de a oferi nişte contribuţii financiare pentru a schimba un scor a unui sondaj care urma să apară. Asta înseamnă că există, totuşi, sondaje trucate şi chiar în alegerile parlamentare din 2010 am avut șase sondaje erau foarte diferite între ele. Ne amintim şi de exit-poll care anul acesta a avut o eroare acumulată de 15 %. În exit-pollul din noiembrie 2010 a fost de 31 % eroarea acumulată, iar cel din 2007 a fost de 7 % eroare acumulată. Asta înseamnă că în acest moment instrumentele devin mai puţin credibile pentru că există aceste discrepanţe, aceste distorsiuni care trebuie explicate deocamdată şi sociologii nu au dat o explicaţie bună pentru că spun că rata refuzului e mare, alegătorii nu sunt foarte sinceri.”

Europa Liberă: Cât de lămuritori, relevanţi sunt totuşi respondenţii din R. Moldova, atunci când sunt puşi în faţa unei întrebări? Vă întreb, pentru că după nişte măsurări sociologice apreciate drept eşecuri mulţi ar zice că sondajele sunt credibile, poporul însă este în unele cazuri incredibil…

Leonid Litra:
„Noi putem admite această ipoteză la nivel teoretic pentru că există şi în teorie astfel de termeni ca „spirala tăcerii”, sau fenomenul ca „Bradley effect” care a fost în Statele Unite, adică cînd alegătorul votează cu un candidat, dar spune că a votat cu altul. Aceste teorii însă trebuie demonstrate. Până în acest moment aceaste teorii nu au fost demonstrate în Republica Moldova. Ele au fost invocate, cumva s-a încercat această deplasare a responsabilităţii de pe companiile sociologice către electorat, iar noi vrem să avem nişte companii sociologice credibile, astfel încât să putem crede acestor date şi să le putem pune pe masă atunci când argumentăm ceva.

Mai există o teorie, a conspiraţiei, în rândul unor sociologi care spun că electoratul a fost foarte bine instruit de PCRM, astfel încât să răspundă greşit sau să nu răspundă deloc pentru ca să destorsioneze rezultatele şi pentru denatura acest instrument sociologic şi pentru a crea un instrument cu care nu se pot verifica alegerile, or anume faptul că PCRM este subestimat în majoritatea sondajelor şi exit-poll-urilor, există o problemă, dar ea nu poate fi explicată în felul în care au făcut-o unii sociologi, pentru că nu este demonstrată. Ei trebuie să spună tare acest lucru şi dacă cred în această teorie, care mie mi se pare puţin conspirativă, să o explice şi să o demonstreze.”

Europa Liberă: Mai multe explicaţii sperăm să fie auzite la lansarea studiului. Dle Litra, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG