Patru nopți de jafuri, incendii și violențe stradale în orașele Marii Britanii, i-au lăsat pe britanici în șoc și nedumerire. Premierul David Cameron a spus că cele întâmplate nu sunt altceva decât „criminalitate pură”, dar alții vorbesc despre problem sociale cauzate de disparitățile economice și tensiuni rasiale. Oana Serafim rezumă relatarea corespondentului Europei Libere, Richard Solash.
„Întreaga ţară a fost şocată văzînd cele mai groaznice scene cu jafuri, violenţe, acte de vandalism şi hoţii. Sunt acte penale pur şi simplu şi nu există nici un fel de scuză pentru ele” - spunea premierul conservator de la Londra cu cîteva ore mai înainte în faţa Parlamentului.
Marea Britanie la ora întrebărilor despre cauzele actelor de violență
Patru oameni au murit în cele patru zile de tulburări şi poliţia a arestat 1100 de oameni în toată ţara. Majoritatea celor care au comis violenţele, jafurile şi incendiile sunt tineri, adolescenţi, ceea ce, în opinia premierului de la Londra arată că societatea britanică are o mare problemă legată de responsabilizarea acestui segment al populaţiei.
„Sunt grupuri în societatea noastră care nu sunt numai distruse dar sunt chiar bolnave. Cînd vezi copii de 12-13 ani ca jefuiesc şi se amuză, cînd vezi imaginea unui tînăr înjunghiat care este prădat de nişte tineri care se prefac că îl ajută, este clar că lucrurile sunt foarte rele în societatea noastră”
Premierul Cameron nu este singurul care vede lucrurile aşa.
Comentatorii politici care au aceiaşi opinie remarcă şi că aceşti adolescenţi sunt prea tineri pentru a fi şomeri iar unii dintre atacatori s-a dovedit că aveau locuri de muncă, deci, spun ei, nu şomajul şi sărăcia i-ar fi împins spre aceste acte de vandalism. Şi atunci, spun aceiaşi comentatori, înseamnă că valorile sociale şi morale au fost pervertite de o societate în care zeci de ani s-a abuzat de beneficiile sociale şi în care s-a dezvoltat o „cultură a luatului de-a gata”.
Alţi comentatori britanici susţin că lipsa de perspective a tinerilor, tensiunile sociale şi rasiale acumulate de mult timp, furia populară faţă de planurile de austeritate anunţate de guvernul conservator ar fi de fapt cauzele reale ale violenţelor. Colin Francome, profesor emerit de sociologie la Universitatea Middlesex din Marea Britanie crede că trebuie privit mai în adîncimea fenomenului: „Dacă autorităţile se gîndesc să-i pedepsească numai pe cei vinovaţi, asta nu va duce la rezolvarea situaţiei. O sa prindă o parte a populaţiei, dar mai sunt mult mai mulţi care se simt nedreptăţiţi şi care nu au ieşit să jefuiască pe străzi. Sigur că trebuie să fie pedepsişi vinovaţii, dar numai acest lucru nu va rezolva problema care este mult mai profundă.”
Acum șase luni, un articol din ziarul „The Guardian”, de stînga, scria că rata şomajului în rîndul tineretului din Marea Britanie a ajuns la cifre record şi că sunt „temeri că există o generaţie ce nu-şi mai poate găsi de lucru”. „The Guardian” scria că 1 milion de adulţi sub 25 de ani nu muncesc, iar în rîndul tinerilor procentul este de 20 %, adica un tînăr din cinci din Marea Britanie este şomer.
Cei care susţin „statul social” critică guvernul de centru dreapta pentru că a mărit taxele pentru învătămîntul universitar, că economiseşte bani din programele sociale şi că astfel îi transformă pe tineri în nişte „oameni furioşi”.
Într-un interviu la BBC, o fată care a participat la răzmeriţe a dat vina pe cei bogaţi şi pe frustrările tinerilor: „Oamenii bogaţi sunt de vină, cei care au afaceri, şi de asta s-a întîmplat ce s-a întimplat, din cauza oamenilor bogaţi. Am vrut să le arătăm bogaţilor că nu pot să facă ce vor…”
Un tip de argument care îl face pe premierul Cameron să vorbească despre o generaţie care nu ştie ce e bine şi ce e rău: „Infracţiunea are un context şi nu trebuie să ne fie teamă de a-l discuta. Am mai spus că societatea noastră are o mare problemă cu aceşti copii care au crescut neştiind ce e bine şi ce e rău. Nu este vorba de sărăcie este vorba de cultura – o cultură care glorifică violenţa, arată lipsă de respect faţă de autorităţi şi vorbeşte numai despre drepturi şi de loc despre responsabilităţi.”
Întrebări la care societatea britanică va trebui să le găsească nu numai un răspuns, dar şi o cale de a le rezolva, nu numai pe termen scurt, dar şi pe termen lung…
