Linkuri accesibilitate

Petru Macovei: „În la acest moment, în afară de declarații nu se întâmplă nimic.”






„Interese la vedere” – o campanie realizată de Asociaţia Presei Independente (API) şi Alianţa Anticorupţie. Cât de receptive sunt persoanele cu funcţii publice faţă de această campanie şi faţă de prevederile legii, poate în primul rând?
Vom discuta în această dimineaţă cu jurnalistul Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente
.

Europa Liberă: Bună dimineaţa, domnule Macovei. Mai întâi şi întâi, haideţi să precizăm încă o dată: organizaţia pe care o coordonaţi, Asociația Presei Independente împreună cu Alianţa Anticorupţie au lansat această campanie: „Interese la vedere”. Cele două organizaţii au expediat solicitări mai multor persoane cu funcţii publice să-şi declare interesele personale în conformitate cu Legea 16 privind conflictul de interese, care îi obligă să facă acest lucru în termen de 15 zile de la data angajării, validării mandatului ori numirii în funcţie. Punctual avem de lămurit câteva lucruri ca să diminuăm din capul locului la maximum numărul celora care nu înţeleg despre ce este vorba. Ce este de exemplu „interesul personal” potrivit legii respective?


Interviul dimineții la Europa Liberă: cu Petru Macovei


Petru Macovei: „Legea dă o definiție foarte clară ce este
Petru Macovei în studioul Europei Libere la Chișinău

un interes personal și în varianta existentă la momentul actual a legii, interesul personal poate fi, spre exemplu, calitatea de acționar a funcționarului public dar și a rudelor, pentru că legea definește ce înseamnă și persoane apropiate.

Funcționarii trebuie să-și declare interesele personale dar și interesele persoanelor apropiate, care pot fi, asa cum ziceam, acționari la o întreprindere, pot avea calitatea de membru de partid sau fondator al unei asociații obștești sau anumite relații pecuniare sau de altă natură cu organizațiile naționale și internaționale.”

Europa Liberă: Respectiv, ce este sau ce trebuie să înţelegem prin conflictul de interese în aceste cazuri?

Petru Macovei:
„Conflictul de interese este situația în care funcționarul public trebuie să ia o decizie care vizează în mod direct sau indirect întreprinderea, asociația, organizația la care această persoană sau rudele ei sunt acționari sau ocupă anumite funcții.”

Europa Liberă: De ce este necesar şi în Republica Moldova, ca la toată lumea bună, ca oamenii statului să-şi declare interesele?

Petru Macovei:
„Ați și răspuns la întrebare – ca la toată lumea bună. Este unul din lucrurile pe care Republica Moldova trebuie să le facă dacă își dorește să intre în topul țărilor care nu doar declară dar și efectiv luptă cu fenomenul corupției – pentru că conflictul de interese, până la urmă, generază situații corupționare, și, din pacate, în țara noastră până la acest moment nu s-a mers mai departe de declarații.

Legea despre care vorbim a fost adoptată în 2008, atenție, încă pe timpul guvernării comuniste. Din acel moment, chiar dacă guvernarea s-a schimbat, lucrurile au rămas în punctul mort, pentru că legea este, dar mecanismul de implementare lipsește.”

Europa Liberă: Domnule Macovei, cu tot respectul, dar trebuie să vă întreb de ce aţi simţit că este necesar să desfăşuraţi această campanie, și această întrebare și-ar pune-o multă lume, de vreme ce Legea 16 cere explicit ca funcţionarul sau demnitarul să facă exact ce are de făcut. Rămân legile în continuare inoperante fără campanii speciale de genul acesteia?

Petru Macovei:
„Nu știu să vă zic, dar am impresia că atâta vreme cât nu va exista un imbold, o presiune, și mass-media, asociațiile obștești de asemenea pot să bage presiune pentru ca anumite legi să fie realizate. Legea cu privire la conflictul de interese, în viziunea noastră și a Alianței Anticorupție este foarte importantă, este cadrul, dacă vreți, în care lupta cu corupția să se transforme din niște declarații în niște fapte. Și atunci noi am zis să încercăm să promovăm respectarea acestei legi. Asta inclusiv pentru faptul că actuala guvernare se declară total diferită, ca viziune și atitunde, față de lupta cu corupția.


Am vrut să demonstrăm că la acest moment, în afară de declarații nu se întâmplă nimic. Am și făcut lucrul acesta, pentru că avem mai mult de o lună de la lansarea acestei campanii, sunt doar 46 de funcționari publici care și-au declarat sau au incercat să-și declare interesele realmente, pentru că foarte mulți dintre ei au văzut această campanie ca pe un element de PR și au bifat acolo undeva că au făcut acest lucru și ne-au făcut o favoare.”

Europa Liberă: Vreți să sugerați că persoanele cu funcții publice au fost mai puțin receptive față de solicitările dumneavoastră? Și în general cum s-ar explica, domnule Macovei, numărul atât de mic, ridicol de mic, al celor care și-au făcut publice interesele, având în față două organizații insistente, dar și legea care le cere acest lucru?

Petru Macovei:
„Faptul că foarte puțini funcționari publici au fost deschiși pentru această campanie, în primul rând este o atitudine a acestora față de legea propriu-zisă. Așa cum ați spus, este o lege care este în vigoare de trei ani. Bun, ei au o justificare, și până acum asta le-a mers, pentru că nu a existat un formular pe care să-și declare interesele. Acum iată Parlamentul în lectură finală a aprobat și modelul acelei declarații pe care sunt obligați, conform legii, să o completeze persoanele cu funcții publice. Deci, trei ani ei nu au făcut acest lucru pentru că nu a existat declarația.

Noi am zis: din moment ce nu există o declarație, să le propunem un model de declarație. Și ceea ce au făcut acele 40 și ceva de persoane, care au răspuns invitației noastre să-și declare interesele, este că doar și-au manifestat deschiderea și înțelegerea filozofiei conflictului de interese și a necesității declarării lui într-o societate democratică care luptă cu corpuția. Acum, după cum știți, s-a înființat acea Comisie Națională de Integritate, însă ea va începe efectiv să lucreze abia din martie 2012, cand, conform legii, acea comisie va verifica conținutul declarațiilor de interese personale.

Acum trebuie de făcut o paranteză aici, pentru că în această perioadă, în afara faptului că noi am trimis solicitări la peste 350 de persoane cu funcții publice, deputați în Parlament, membri ai cabinetului de miniștri, președinți de raioane, primarii tuturor orașelor din Moldova. Noi am trimis și solicitări de acces de informație la unele instituții cheie din stat, prin care am întrebat, spre exemplu, Curtea Constituțională, Președinția sau Procuratura Generală dacă funcționarii angajați din aceste structuri și-au declarat, conform legii conflictului de interese, interesele persoanle. Am primit de la toate institutiile, cu excepția Procuraturii Generale, răspunsuri negative, justificarea fiind aceeași: nu au declarat pentru că nu a existat formular. La Procuratura Generală, din cate înțeleg, chiar dacă nu a existat formular, procurorii au fost obligați cumva să-și declare interesele personale.

Noi am cerut acces la acele declarații de interese personale, pentru că, în conformitate cu legea, aceste informații sunt de interes public, și atunci, în zilele următoare așteptam să ni se ofere declarațiile de interese personale ale tuturor procurorilor din Republică, în speranța că macar pe acest segment legea este respectată.”

Europa Liberă: Povestea asta cu absența formularului aduce aminte de „instrucțiunea și cârnațul” din Păcală și Tândală, dacă-mi aduc bine aminte. Vedem că e o tradiție veche, neaoșă, ca să spunem așa. Dar, apropo, aceste declarații sunt făcut pe proprie răspundere. Cine le verifică autenticitatea?

Petru Macovei:
„Până acum, ipotetic, această funcție revenea Comisiei Centrale de Control, care iată a fost reorganizată în Comisia Națională de Integritate. Atribuțiile acestei comisii rezidă tocmai în verificarea declarațiilor de interese personale și a declarațiilor de venituri și proprietăți. Societatea civilă a criticat pana acum destul de dur Comisia Centrală de Control, pe motiv că această comisie nu avea pârghii eficiente de verificare a acestor declarații. Or, ca să verifici o declarație, fie de venituri și proprietăți sau de interese personale, trebuie să ai acces la niște baze de date, fie de la Cadastru sau de la Camera Înregistrării de Stat, trebuie să ai funcționari cu abilități care să facă acest lucru, care să fie plătiți, sau, într-un fel, stimulați ca să facă acest lucru calitativ. Pana acum acest lucru lipsea. Să vedem ce se întâmplă din martie 2012.”

Europa Liberă: Ce i se poate întâmpla, de fapt, unui şmecher care ignoră pur şi simplu această lege şi, cu atât mai mult, cererile unor ONG-uri? Că n-am prea văzut în acest sens demnitari sau funcţionari în profundă suferinţă şi pagubă.

Petru Macovei:
„Mă bucur ca m-ați întrebat asta, pentru că unui funcționar care nu-și declară interesele persoanle, nu i se poate întâmpla la acest moment absolut nimic. Chiar zilele acestea, la o întâlnire a domnului Chetraru,
În situația în care cei care nu își vor declara interesele nu vor fi pedepsiți ca lumea, legea nu va funcționa.

directorul CCCEC, cu reprezentanții societății civile s-a discutat despre lipsa unei pedepse pentru cei care nu-și declară interesele. Sigur, este nevoie să fie modificată legislația și pe segmentul răspunderii.

În situația în care cei care nu își vor declara interesele nu vor fi pedepsiți ca lumea, legea nu va funcționa. Noi am adus exemple cum în alte țări persoane cu înalte demnități de stat sunt demise pentru faptul că nu și-au declarat interesele.

În ce privește declarațiile de venituri și proprietăți, da, legea este un pic mai diferită, dar totuși nu prevede sancțiuni dure, și nu am avut decât un singur exemplu, al fostului președinte al Curții de Apel Chișinău, care ar fi fost dat afară sau nu a fost confirmat în funcție de Consiliul Superior al Magistraturii tocmai pentru faptul că nu și-a declarat toate proprietățile.”

Europa Liberă: Când se va finaliza această campanie inițiată de cele două organizații?

Petru Macovei:
„Campania va dura pe tot parcursul anului 2011, pentru că noi, în afara faptului că vrem să-i determinăm pe cei, asupra cărora la care se referă această lege, să-și îndeplinească obligațiunea legală. În afară de lucrul acesta noi vrem, și am făcut un apel către cetățeni, să ne semnaleze situațiile de conflicte de interese. Mă bucur că unii cetățeni, inclusiv din provincie, au fost foarte deschiși și ne-au sunat, semnaland situații de conflicte de interese ale funcționarilor la nivel local. În baza acestor semnale reporterii noștri au mers în teritoriu și au realizat materiale care au fost difuzate în mass-media.

În afară de aceasta, în altă etapă, noi urmează să verificăm, adică ne atribuim ca și cum obligațiunile Comisiei Naționale de Integritate. Vom încerca să verificăm în unele cazuri dacă funcționarii au fost onești atunci când au semnat pe proprie răspundere aceste declarații. Mă bucur că de la începutul acestei campanii colegii din mass-media au fost foarte activi, unii dintre ei au semnalat situații cand funcționarii, delicat vorbind, ne-au pacalit atunci cand nu și-au indicat în declarația de interese personale interesele persoanelor apropiate. Aici vreau să atenționez, pentru că legea specifică foarte clar cine sunt persoanele apropiate. Ele sunt persoanele înrudite prin sânge sau adopție, sau persoanele înrudite prin afinitate, deci cumnatele, soacra...”

Europa Liberă: Chiar soacra, domnule Macovei?

Petru Macovei:
„Da, știu că în Parlamentul Republicii
nu este o crimă să ai interese, important este să le declari.

Moldova deputații s-au amuzat foarte mult pe seama acestei prevederi, dar asta scrie în lege. Nu este un păcat, nu este o crimă să ai interese, important este să le declari. În momentul în care o persoană înrudită prin afinitate este acționar la o companie, la o societate pe acțiuni, ești obligat tu, ca și funcționar public, să declari aceste interese. Nu înseamnă că intri în conflict cu legea dacă ai interese personale.”
XS
SM
MD
LG