Linkuri accesibilitate

La 20 de ani de la Independenţă: De vorbă cu jurnaliştii Dmitri Calac şi Dmitri Popozoglo.




„Mîndru, împlinit şi cu demnitate, la 20 de ani de la semnarea Declaraţiei de independenţă” - acest titlu, citit deunăzi, m-a inspirat să caut să aflu dacă toţi cetăţenii Republicii Moldova, inclusiv alolingvii împărtăşesc aceste sentimente. L-am întrebat pe Dmitri Calac, redactorul ziarului Ekonomiceskoe Obozrenie, cît de mîndru este el ca cetăţean al Republicii Moldova:

„Desigur, foarte mîndru, deoarece sunt cetăţeanul acestui stat şi asta e ţara mea, eu m-am născut aici.”

Europa Liberă: dar cu ce anume vă mîndriţi?


Ce înseamnă să fii găgăuz şi cetăţean al Republicii Moldova?



„Cu tot ce este o ţară, cu pămîntul nostru, cu tradiţiile noastre , cu oamenii, cu limba care predomină în ţară.”

Dmitri Calac este printre puţinii găgăuzi vorbitori de limba română. Limba română care se pare că a devenit mărul discordiei dintre autorităţile de la Chişinău şi cele găgăuze, prin aşa numitul scandal al diplomelor. Iată ce părere are Dmitri Calac despre incident:

„Consider că problema lingvistică este foarte politizată. Integrarea e legată în mentalitatea oamenilor. Cînd noi toţi cetăţenii Republicii Moldova vom fi uniţi printr-o mentalitate şi cînd toţi ne vom mîndri că suntem cetăţenii acestui stat indiferent de limba vorbită atunci vom avea o integrare armonioasă.”

Dmitri Calac e de părerea că ţine de discreţia fiecărui găgăuz dacă simte sau nu nevoia de a învăţa limba de stat:

„Cînd vorbim de oamenii născuţi în Găgăuzia ei nu sunt stimulaţi să înveţe această limbă, deoarece ei nu o vorbesc. Dar eu sunt sigur că acei tineri găgăuzi care învaţă în capitală înţeleg cît de important este să cunoşti limba de stat.”

Dmitri Popozoglo, redactorul ziarului Edinaia Găgăuzia de la Comrat consideră că statul este responsabil să promoveze limba română printre alolingvi:

„A pune responsabilitatea numai pe oameni simpli nu este corect. Cînd ruşii au vrut ca noi, găgăuzii să ştim limba rusă ei au făcut tot posibilul, au adus profesori calificaţi, au creat şcoli pe care le-au asigurat cu manuale. Şi acum eu rusa o ştiu mai bine ca găgăuza. Statul trebuie să întreprindă paşi concreţi. În ultimul timp s-a creat impresia că suntem izolaţi de parcă Chişinăul deja nu mai vrea să fim integraţi.”

Limba de stat este doar un aspect al problemei identităţii naţionale şi unităţii poporului moldovenesc. Probleme la care revenim ori de cîte ori sărbătorim independenţa Republicii Moldova, spune jurnalistul Dmitri Calac:

„Noi suntem un stat independent, dar mentalitatea mai multor moldoveni încă nu s-a format ca o naţiune suverană şi independentă. Noi căutăm refugii, unii în România, alţii în Rusia, cei din urmă în Uniunea Europeană. Pe parcursul celor 20 de ani se încearcă să ne unească cu cineva, dar noi între timp sărbătorim cei 20 de ani de independenţă.”

Acum un an, îmi aduc aminte cum de Ziua Independenţei am telefonat o colegă de facultate din Comrat. Voiam să o întreb ceva important, dar nu înainte de a o felicita. Uimită, colega m-a întrebat cu ce ocazie îi adresez felicitări? Uşor surprinsă, i-am răspuns: cu prilejul Zilei Independenţei Republicii Moldova.
XS
SM
MD
LG