Linkuri accesibilitate

Potrivit experţilor, va acorda Chişinăului pârghii suplimentare pentru soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece părţile condamnă separatismul.




9 august 2001

Ora Moldovei.

Definitivarea tratatului politic de bază cu Rusia.

Dan Ionescu: Deşi absolut toate echipele care s-au aflat la conducerea ţării după 1991 au descris şi continuă să descrie Rusia drept „partenerul strategic numărul unu al Republicii Moldova”, chestiunea tratatului politic de bază dintre cele două state a rămas până astăzi în suspensie. După nenumărate runde de negocieri şi după repetate amendări, textul acestui document cheie a fost în sfârşit definitivat în aceste zile. Lina Grîu are amănunte.

Experţii Ministerului moldovean de Externe au definitivat zilele trecute la Moscova textul tratatului politic de bază dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă. Modificările introduse în text sunt mai mult de ordin redacţional, venite după ce tratatul a fost examinat în comisiile parlamentare şi în structurile Guvernului.

Totuşi au fost introduse şi unele modificări de substanţă, cum ar fi extinderea organizaţiilor în cadrul cărora Chişinăul şi Moscova se angajează să colaboreze prioritar. Iniţial se prevedea o colaborare mai strânsă doar în cadrul Comunităţii Statelor Independente, dar la propunerea Comisiei pentru politică externă a Parlamentului moldovean, în listă au fost incluse şi Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, Consiliul Europei şi alte organizaţii regionale şi subregionale.

Potrivit experţilor de la Ministerul moldovean de Externe, tratatul moldo-rus va acorda Chişinăului pârghii suplimentare pentru soluţionarea conflictului transnistrean, deoarece în document părţile condamnă separatismul şi se angajează să nu-l sprijine şi să se abţină de la acţiuni, care ar cauza prejudicii suveranităţii, independenţei şi integrităţii teritoriale celuilalt stat.

Părţile se angajează să respecte normele general recunoscute ale dreptului internaţional, inclusiv independenţa politică şi neamestecul în treburile interne. În plus, tratatul înseamnă un nivel calitativ nou în ceea ce priveşte recunoaşterea de către Federaţia Ruse a independenţei şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Moscova a făcut şi anterior declaraţii în acest sens, inclusiv la nivel de Executiv şi de şef de stat, dar prin ratificarea tratatului în Dumă el va căpăta putere de lege, în felul acesta fiind neutralizate elementele ce susţin separatismul transnistrean, inclusiv acţiunile comisiei conduse de Gheorghe Tihonov.

Încă la întâlnirea de la Soci preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele moldovean Vladimir Voronin au convenit că tratatul de bază va fi semnat în lunile septembrie-octombrie. Experţii evaluează că documentul ar putea fi ratificat de cele două legislative până la sfârşitul acestui an. Aceasta în pofida protestelor administraţiei de a Tiraspol, care susţine că tratatul nu ţine cont de existenţa şi interesele Transnistriei şi nu-i oferă nici un fel de garanţii.

Tiraspolul acuză Chişinăul şi Moscova de a fi definitivat tratatul de bază fără a se consulta cu Tiraspolul şi fără a ţine cont de setul de propuneri, care ar fi avantajat poziţia administraţiei transnistrene. Tiraspolul insistă ca în partea introductivă, unde sunt indicate documentele cu care se vor dezvolta relaţiile dintre Republica Moldova şi Federaţia Rusă să fie menţionat memorandumul semnat în 1997, un document cu caracter de declaraţie de intenţie în reglementarea conflictului transnistrean şi care conţine mult controversata noţiune de „stat comun”.

Prevederea nu a fost inclusă în textul final al tratatului, Chişinăul motivându-şi opoziţia fermă prin caracterul intern şi provizoriu al acestui document, care nu-şi are locul într-un tratat semnat între două state. Administraţia transnistreană a mai insistat ca în document să fie stipulată expres necesitatea deschiderii unui consulat al Federaţiei Ruse la Tiraspol. În opinia Chişinăului, însă deschiderea unui asemenea consulat ar fi posibilă doar în condiţiile reglementării conflictului transnistrean şi a identificării unui statut pentru această regiune.

Tiraspolul consideră de asemenea că în textul tratatului nu a fost formulat corespunzător dreptul său de a stabili independent contacte în domeniile social, economic, umanitar şi cultural cu Federaţia Rusă. Chişinăul susţine, însă, că această prevedere este conţinută în document la punctul, care încurajează schimburile directe în aceste domenii între unităţile administrativ-teritoriale şi agenţii economici din Republica Moldova şi Federaţia Rusă.

Problema transnistreană este principalul punct unde interesele Chişinăului şi ale Moscovei nu converg şi a fost cauza pentru care Duma de Stat a Federaţiei Ruse a refuzat să ratifice primul tratat de bază dintre cele două state, semnat în 1990 şi ratificat de primul Parlament de la Chişinău în acelaşi an. În 1999 Boris Elţin a retras documentul din Dumă şi au fost iniţiate negocieri pentru elaborarea unui nou tratat. Moscova a insistat de mai multe ori ca Tiraspolul să fie prezent la negocieri, în acelaş timp Chişinăul a susţinut dintotdeauna că Transnistria nu constituie un subiect de drept internaţional şi deci nu poate participa la discuţii.

Varianta de compromis a fost acceptarea spre examinare a setului de propuneri ale Tiraspolului, după definitivarea documentului la nivel de experţi. Un alt moment, care a trezit discuţii de durată la negocieri, a fost cel privind statutul limbii ruse pe teritoriul Republicii Moldova.

Moscova insista ca limba rusă să fie numită în tratat limbă de comunicare inter-etnică şi să fie menţionat rolul deosebit al acesteia în dezvoltarea culturii moldoveneşti. Formula care apare în varianta finală este următoarea: „având în vedere rolul şi importanţa limbii ruse, partea moldovenească va asigura, în conformitate cu legislaţia naţională, condiţiile cuvenite cu satisfacerea necesităţilor de instruire în limba rusă în cadrul sistemului de învăţământ din Republica Moldova. Partea rusă urmează să creeze condiţii pentru satisfacerea necesităţilor de instruire în limba moldovenească în Federaţia Rusă.” În tratat se mai vorbeşte şi despre necesitatea semnării unui acord bilateral privind reglementarea problemei dublei cetăţenii.

Din Chişinău, Lina Grîu, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG