Linkuri accesibilitate

Replica CFM: De vină este statul, care nu alocă destui bani pentru întreţinerea Căii Ferate.



Curtea de Conturi a anunţat că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a adus prejudicii de peste 2,2 milioane de lei bugetului ţării între anii 2009-2010, încheind contracte dubioase cu firme intermediare şi cheltuind bani publici nejustificat. Detalii are Diana Răileanu:


Curtea de Conturi: CFM a prejudiciat statul cu milioane de lei



Curtea de Conturi a stabilit că Întreprinderea de Stat „Calea Ferată din Moldova” a procurat combustibil, piese pentru locomotive şi alte mărfuri prin firme intermediare, la preţuri de achiziţie majorate nejustificat.

Neregulile depistate demonstrează, la părerea lui Valeriu Chiţan, membru al Curţii de Conturi, că funcţionarii de la întreprinderea „Calea Ferată din Moldova” au exploatat din plin practicile vicioase de irosire a banilor publici.

Valeriu Chiţan: „Calea ferată generează, din păcate, statului mai multe pierderi, pe când, în acelaşi timp, generează profituri pentru intermediari privaţi. Fiecare manager cu reţeaua lui de intermediari. Asta este şi, din păcate, are deja o istorie lungă.”

De asemenea, datele Curţii de Conturi arată că din cauza aplicării unor tarife prea mici la transportul de călători, Întreprinderea Calea Ferată a suportat pierderi în anul 2009 de 163 milioane lei, iar în 2010 de 157 mil lei. Viceministrul Transporturilor, Valeriu Ciubuc recunoaşte că cea mai mare problemă a întreprinderii care se află în gestiunea Ministerului Transportului şi Infrastructurii Drumurilor, este transportul de pasageri:

Valeriu Ciubuc: „Tarifele sunt dictate de piaţă. 80% din transportul local se face cu transportul auto. De exemplu, preţul unui bilet auto Chişinău-Ungheni este de 45 lei, iar al unui cu trenul este de 10 lei. O problemă mare este că în perioada de zeci de ani a fost facilitat transportul ilicit al pasagerilor. Până la urmă, preţurile vom fi nevoiţi să le majorăm cu circa 30-40 %.”

Auditorii Curţii de Conturi susţin că administraţia Căii Ferate din Moldova ar fi adus instituția în prag de faliment. În replică, şefa Serviciului financiar economic al întreprinderii, Lidia Gutium, spune că de vină ar fi statul care nu alocă destui bani pentru întreţinerea Căii Ferate.

Lidia Gutium: „Atât timp cât statul nu se va implica şi nu va contribui să cumpere vagoane şi aşa mai departe, şi nu şi-a onora obligaţiunile în conformitate cu Codul Transportului Feroviar, atât timp noi o să fim în descreştere şi întreprinderea încetul cu încetul cu părere de rău o să rămână în istorie că o fost în Moldova cale ferată.”

Deşi legea prevede sancţiuni dure pentru funcţionarii care se fac vinovaţi de neglijenţă în serviciu, până în prezent nici o persoană vizată în rapoartele Curţii de Conturi nu a fost adecvat trasă la răspundere. Declaraţia aparţine expertei organizaţiei Transparency International Moldova, Ianina Spinei, instituţie care monitorizează implementarea deciziilor Curţii de Conturi din 2008:

Ianina Spinei: „Chiar vreau să vă spun despre ultima etapă de monitorizare. Este vorba despre auditul efectuat de Curtea de Conturi la Ministerul Afacerilor Interne, în ceea ce priveşte activitatea acestui minister. Au fost pornite 6 dosare penale, 4 dosare sunt la moment pe rol, dar nici o persoană până la moment nu a fost sancţionată nici disciplinar, nici penal, nici administrativ. Şi asta este una din problemele sistemice care vorbesc despre mersul implementării hotărârilor Curţii de Conturi.”

Anterior, mai mulţi experţi şi chiar ministrul Transporturilor, Anatol Şalaru a declarat că privatizarea „Căilor Ferată din Moldova” ar atrage investiţiile şi ar asigura restructurare calitativă, fără de care întreprinderea ar putea falimenta în scurt timp. Expertul Institutului „Viitorul”, Ion Tornea, crede că privatizarea instituţiei ar trebuie să aibă loc în anumite condiţii:

Ion Tornea: „Unica soluţie de ieşire din situaţie ar fi reorganizarea şi transformarea ei într-o Societate pe Acţiuni. Nu ştim în care măsură ar fi oportună la moment privatizarea totală. Cred că mai oportună ar fi privatizarea activelor care nu fac obiectul activităţii de profil a întreprinderii şi a activilor care nu sunt utilizate în circuitul economic, cu păstrarea unei cote majoritate a statului.”

Adversarii privatizării, dimpotrivă, spun că falimentarea deliberată a căilor ferate, ca să se obţină apoi acaparare unei branşe strategice astăzi încă în gestiunea statului, ar face parte dintr-un plan gândit de forţe oculte lesne de depistat.
XS
SM
MD
LG