Linkuri accesibilitate

Poate deveni Transnistria o prioritate pe plan internaţional?


Dmitri Medvedev şi Angela Merkel

Dmitri Medvedev şi Angela Merkel

Invitatul ediţiei, analistul politic de la Chişinău Igor Boţan, directorul asociaţiei ADEPT.


Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. În ediţia de astăzi:

De ce negocierile pentru Transnistria rămân blocate? Ce interese au actorii internaţionali implicaţi în reglementare şi de ce s-a împotmolit iniţiativa Medvedev-Merkel privind securitatea europeană? Aflăm de la invitatul ediţiei de astăzi, analistul politic de la Chişinău Igor Boţan, directorul Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT.

Mai întâi însă ştirile cu principalele evenimente ale săptămânii trecute.


Dialoguri transnistrene



------------------------------------------------------------------------------------
Uniunea Europeană oferă asistenţă regiunii transnistrene în aceleaşi condiţii ca pentru întreaga Republică Moldova. Precizarea a fost făcută de şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel, într-o conferinţă de presă, transmite Info-Prim Neo. Ambasadorul european a mai spus că proiectele finanţate de Uniunea Europeană în Transnistria mai au un scop: să crească încrederea între cele două maluri ale Nistrului. El a subliniat că există o monitorizare strictă a banilor cheltuiţi în aceste proiecte. Referindu-se la blocajul existent în negocierile politice pe tema Transnistriei, Dirk Schuebel a spus că este necesară voinţa tuturor părţilor implicate pentru a obţine un progres. El şi-a exprimat speranţa că viitoarele alegeri prezidenţiale din Federaţia Rusă nu vor încetini procesul de negocieri. Uniunea Europeană aşteaptă reluarea oficială a tratativelor în formatul 5+2 şi salută activizarea dialogului pentru măsurile de încredere. „UE va fi fericită să vadă reluarea traficului de feroviar mărfuri prin Transnistria spre Odesa şi poate spre alte destinaţii, la fel ca şi reluarea legăturii telefonice ca urmare a acestor convorbiri. Suntem pregătiţi şi de această dată oferim asistenţa noastră”, a declarat şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău, Dirk Schuebel.

Salariul mediu în regiunea transnistreană constituie 2799 de ruble transnistrene sau 273 de dolari, transmite agenţia Novîi Reghion. Statistica de la Tiraspol arată că cea mai mare retribuţie a muncii o au angajaţii din domeniul telecomunicaţiilor – 627 de dolari, în domeniul bancar – 568 de dolari, comerţ – 399 de dolari şi industrie – 354 de dolari. Sub nivelul mediu sunt salariile angajaţilor din silvicultură – 135 de dolari şi ai serviciilor de asistenţă socială – 138 de dolari. Disparităţi salariale mari se menţin între localităţile regiunii. Cele mai mari salarii sunt plătite la Tiraspol, în medie, de 324 de dolari. Cele mai mici salarii sunt la Camenca – de 189 de dolari. De la începutul anului, datoriile salariale au constituit 45 de mii de ruble transnistrene, cele mai mari datorii sunt faţă de angajaţii din industrie şi agricultură. Numărul total al angajaţilor din toate domeniile în baza cărora au fost procesate datele statistice privind salarizarea este de 105 mii de persoane. Statistica de la Tiraspol precizează că structurile de forţă ale Transnistriei – internele, securitatea, vama şi armata – nu le prezintă date privind mărimea salariilor.

Autorităţile de la Chişinău au revenit asupra unor condiţii suplimentare pentru străinii care intră fără viză în Moldova, după ce presa rusă a avertizat că ele ar fi îndreptate împotriva cetăţenilor Federaţiei Ruse. Guvernul şi-a revizuit propria decizie din luna mai, când hotărâse că străinilor li se va cere la graniţă să arate că au destui bani ca să se întreţină pe perioada şederii. Acum autorităţile au precizat că asemenea dovezi vor fi cerute doar străinilor care intră în ţară cu viză, iar ruşii pot călători în Moldova fără viză. Premierul Vlad Filat a criticat decizia din mai, spunând că dacă Moldova aşteaptă liberalizarea călătoriilor de la alţii, nu poate impune ea însăşi altora condiţii mai dure.

Patriarhii ortodocşi rus şi georgian s-au întâlnit la Kiev într-o încercare de a-şi reconcilia ţările după scurtul război din 2008. Patriarhul georgian, Ilya al II-lea i-a solicitat celui rus, Kirill, să restabilească „prietenia şi fraternitatea” între cele două popoare, primind promisiunea că şeful bisericii ruse se va ruga pentru „pacea între oameni, popoare şi ţări”.
Potrivit agenţiei Reuters, patriarhul rus a mai spus că patriarhia georgiană are jurisdicţia canonică asupra republicilor georgiene separatiste. Abhazia şi Osetia de Sud au fost recunoscute ca ţări independente de Federaţia Rusă în 2008.

Patriarhul Moscovei şi întregii Rusii Kiril va vizita Republica Moldova în luna octombrie. La Chişinău premierul Vlad Filat a discutat pregătirea vizitei cu un oficial al bisericii ortodoxe ruse. Într-un comunicat de presă după discuţii se spune că Kiril va vizita eparhiile Mitropoliei Moldovei, cea care are legături cu Moscova, şi va discuta „problemele enoriaşilor”. În acelaşi comunicat se spune că premierul Filat anticipează că vizita va fi importantă pentru că „majoritatea credincioşilor din Moldova sunt de confesiune ortodoxă”.
------------------------------------------------------------------------------------

Europa Liberă: Ultima lună a verii, perioada concediilor e în toi, acalmie şi în procesul de reglementare a problemei transnistrene. Valentina Ursu a stat de vorbă cu analistul politic de la Chişinău Igor Boţan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, pe care l-a întrebat mai întâi dacă tema Transnistriei va rămâne o prioritate la toamnă, pe agenda politicienilor, după revenirea din vacanţă?

Igor Botan
Igor Boţan: „Eu cred că problema transnistreană oricum rămâne o prioritate pe agenda autorităţilor Republicii Moldova. Mai mult decât atât – această prioritate este de lungă durată, fiindcă din punctul meu de vedere soluţionarea problemei transnistrene este un proces, care va dura cinci, poate 10 ani de zile. În pofida acestui lucru, adică a întinderii în timp al procesului de soluţionare, această problemă trebuie să fie pe agenda autorităţilor Republicii Moldova pentru că altfel statul independent Republica Moldova îşi pierde din credibilitate în ochii cetăţenilor.”

Europa Liberă: Mari au fost aşteptările, şi rămân aşteptările din partea Chişinăului în atragerea partenerilor occidentali în soluţionarea problemei transnistrene. Mai nou se discută foarte mult că pe agenda ruso-germană la nivel înalt aceasta ar fi o prioritate. Credeţi că pentru Merkel şi Medvedev e o prioritate soluţionarea crizei transnistrene?

Igor Boţan
: „Deocamdată nu, dar ea poate deveni o prioritate. Noi nu trebuie să uităm cum această problemă a ajuns pe agenda cancelarului german. Iar istoria este una pe care o cunoaştem mai mult sau mai puţin în detalii. În 2004 ex-preşedintele Putin a lansat o cruciadă împotriva OSCE. Pentru ca în iunie 2008 noul preşedinte al Rusiei, Medvedev să vină cu o ofertă nouă pentru partenerii strategici internaţionali privind o nouă configuraţie a securităţii europene şi euro atlantice chiar. Doi ani de zile ruşii au insistat asupra acestei iniţiative a preşedintelui Medvedev şi după doi ani de insistenţe a Federaţiei Ruse, în iunie 2010 cancelarul german a spus în sfârşit: da, să fie. Dacă vreţi o nouă arhitectură, dacă vreţi noi abordări, atunci hai să vedem dacă există un punct de tangenţă, sau un punct de test, în care putem vedea cum vor funcţiona aceste noi abordări. Să fie Transnistria acest punct de test.”

Europa Liberă: Dar ce interese ar avea Germania în această regiune?

Dmitri Medvedev şi Angela Merkel, la Meseberg, 04 iunie 2010
Igor Boţan: „Germania vrea să vadă dacă propunerea Rusiei este una sinceră. Şi această propunere a Rusiei, care a fost detalizată la 17 mai 2010, în timpul vizitei preşedintelui Medvedev la Kiev şi semnării a trei documente, a trei declaraţii de securitate cu preşedintele Ianukovici de gen matrioşkă. Da, o declaraţie ruso-ucraineană privind securitatea europeană, a doua declaraţie ruso-ucraineană privind securitatea în bazinul Mării Negre şi a trei declaraţie referitoare la Transnistria. Iată o abordare matrioşkă ruso-ucraineană, şi un fel de model pentru europeni: uitaţi-vă, la nivel regional noi cu Ucraina deja am început aceste consultări în vederea unor noi abordări a securităţii continentale, regionale şi iată, punctul de reper de la care începem este Transnistria. Şi atunci, în înţelegerea mea, sau cel puţin e o coincidenţă, doamna Merkel a spus: ok, să fie aşa. Hai să vedem cu Rusia dacă putem prin eforturi comune soluţiona problema transnistreană. Pentru Republica Moldova a fost un cadou nesperat o astfel de abordare. Ca la insistenţa Rusiei privind o nouă abordare de securitate pe continent, problema noastră, care este îngheţată de 20 de ani, să apară pe agenda Germaniei, care îi face o ofertă Rusiei. Iar Germania este locomotiva Uniunii Europene, ţară care, dacă se implică ştim că activează de o manieră coerentă. Deci nouă ni s-a făcut un mare cadou din punctul meu de vedere. Acum cred că autorităţile, şi trebuie să recunoaştem că este şi meritul Ministerului Afacerilor Externe de la Chişinău. Acum Federaţia Rusă a fost într-un fel prinsă de propriul cuvânt sau în cadrul propriei iniţiativei.”

Europa Liberă: Pe cât de sinceră poate rămâne Moscova?

Igor Boţan
: „Moscova dacă a lansat o iniţiativă cu caracter global, şi se poticneşte de o problemă foarte, foarte simplă din punctul de vedere a mai multor, hai să zicem aşa, actori importanţi, cum este problema transnistreană, Rusia nu îşi poate permite să piardă din credibilitate că vine cu o iniţiativă globală, dar se teme să soluţioneze sau nu poate, sau nu ştiu din care motive refuză să rezolve o problemă foarte, foarte simplă din punctul de vedere al actorilor internaţionali precum este cea transnistreană. Deci, Rusia imediat...”

Europa Liberă: Domnule Boţan, Moscova nu a avut niciodată o voinţă politică clară în ceea ce priveşte soluţionarea crizei transnistrene.

Igor Boţan
Igor Boţan: „Nu este adevărat. Nu cred că Moscova nu a avut o voinţă clară. Rusia a întins tot felul de, hai să zicem aşa, mreje pentru mai multe foste republici sovietice şi aşteaptă cu consecvenţă momentul potrivit, când ar putea să se folosească de aceste structuri pe care le-a creat pentru a soluţiona problemele aşa cum îi convine. Am să vă aduc un exemplu, în septembrie 2004, consilierul sau adviser-ul cum să-l numesc al domnului Putin, Gleb Pavlovsky spunea foarte clar şi deschis: „Noi am îngheţat conflictele pe teritoriul Republicii Moldova după propriile scheme şi nu vom permite nimănui să le dezgheţe după alte scheme. Doar după schemele noastre.” Deci, o recunoaştere foarte clară că aceste conflicte îngheţate sunt păstrate aşa cum sunt ele până la momentul potrivit când, eventual, ar putea fi soluţionate după modelul celor de la Moscova care au interese. Deci, nu putem spune că Moscova nu este consecventă.”

Europa Liberă: Ce contează pentru Moscova? Voința politică sau interesul?

Igor Boţan
: „Pentru Moscova contează să mențină sub influență fostul spațiu sovietic. Este un lucru. Al doilea lucru este că Moscova vrea o nouă strategie de securitate în Europa. Și aici Moscova s-a prins, fiindcă aceste două dorințe ale sale, iată că nu converg, ci diverg în problema transnistreană, pentru că Moscova ar vrea soluționarea problemei transnistrene așa cum îi convine ca să controleze întreaga Republică Moldova. Iar Occidentul spune: dacă vreți o nouă strategie de securitate în Europa, dați să testăm cum, care pot fi aceste abordări de comun acord în soluționare de comun acord a problemei transnistrene. Și aici Rusia dă înapoi, zice că nu, așa nu ne convine, așa nu vrem și caută tot felul de pretexte. Acum suntem la momentul, când cel puțin trebuie să fie demarate negocierile în format 5+2.”

Europa Liberă: În toamnă, acest format oficial 5+2 ar putea să-ți ia activitatea?

Igor Boţan
: „Nimeni nu ştie, fiindcă există probleme legate de alegerile administrației de la Tiraspol și acolo forțele politice au propriul joc, iar Smirnov vrea să rămână un lider consecvent, care a inițiat procesul de separare a Transnistriei de Republica Moldova, proces pe care vrea să-l ducă până la bun sfârșit.”

Europa Liberă: Cu sprijinul Moscovei, tacit uneori.

Igor Boţan
: „Sigur cu sprijinul Moscovei. Moscova are propriul joc. Moscova ar vrea să nu-și strice relațiile cu Occidentul, fiindcă rămânerea în urmă tehnologică a Federației Ruse este o mare, mare problemă, care poate fi depășită sau eventual poate fi...”

Europa Liberă: Vrea și Rusia regim liberalizat de vize, vrea piață de desfacere.

Medvedev, Sarkozy și Merkel, la Deauville, 19 oct.2010
Igor Boţan: „ Vrea multe lucruri. Şi vrea ca să împrumute tehnologii avansate și să le dezvolte deja în Rusia propriu-zis. Deci, există multe lucruri strategice. De aceea calculele de la Tiraspol și cele de la Moscova nu converg întocmai. Însă cred că Rusia nu se va grăbi, va discuta și cu Merkel, va discuta și cu Sarkozy. Să nu uităm că în octombrie anul trecut Merkel, Sarkozy și Medvedev s-au întâlnit la Deauville și au discutat aceeași problemă, reluarea procesului de negociere în Transnistria. Deci problema transnistreană oricum rămâne un punct de test și este un punct de test foarte important. Şi acum Occidentul cel puțin dacă nu vrea să ne ajute pe noi să soluționăm rapid conflictul transnistrean, cel puțin ține Rusia la distanță cu inițiativa ei de o nouă arhitectură de securitate. Deci, Occidentul din acest proces are propriul beneficiu, de aceea trebuie să nu ne îmbătăm cu apă rece, dar oricum, sunt actori internaționali de cel mai înalt rang, care la insistențele Chișinăului pas cu pas pot apropia pe rând: reluarea procesului de negociere, unu; doi: discuții serioase și susținute privind eventualul statut juridic al Transnistriei în cadrul Republicii Moldova. După care trebuie să fie identificați pașii în care procesul de integrare, de reintegrare a țării, procesul propriu-zis cum va avea loc. Și noi știm cum pot avea loc astfel de procese, pentru că un bun exemplu este unificarea Germaniei în 1990, și noi știm care au fost procesele, ce forțe și ce mecanisme.”

Europa Liberă: Trecerea la unificarea sistemului fiscal, sistemului vamal.

Igor Boţan
: „Exact, de detensionare, sunt lucruri care poartă denumire.

Europa Liberă: O armată comună?

Igor Boţan
: „Armata comună. Să vedem ce va rămâne din inițiativa din octombrie-noiembrie 2007 a ex-președintelui Voronin, demilitarizarea Republicii Moldova și pregătirea unui contingent specializat pentru misiuni internaționale. Deci și aceste lucruri vor trebui să fie discutate. Și mai mult decât atât, soluționarea problemei transnistrene va fi un proces în care marile puteri, de exemplu Uniunea Europeană și Rusia, vor rămâne oarecum prezente în acest proces până când se vor convinge că procesul este unul viabil, iar Republica Moldova finalmente devine un stat care poate să-și mențină existența și se poate dezvolta. Deci, vor fi nevoie și de proiecte economice, financiare de susținere din partea , să zicem, Uniunii Europene, Statelor Unite pe de o parte și a Federației Ruse. Şi noi putem spera că de dragul acestui test de eforturi comune ale Rusiei, pe de o parte și UE și Statelor Unite pe de altă parte, vor binevoi să vină și cu proiecte economice. Dar altfel dacă producem unificarea, după care tensiunile interne doar vor crește și vor amenința ca în orice moment să izbucnească, atunci nu știm dacă ne trebuie o astfel de reunificare.”

Europa Liberă: Oaspetele ediţiei de astăzi, directorul executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă, ADEPT, Igor Boţan, răspunzând întrebărilor Valentinei Ursu.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG