La începutul acestei luni, publicaţia „Ziarul de Gardă” a fost sancţionată de o instanţă de judecată să plătească despăgubiri în valoare de jumătate de milion de lei pentru pretinsa defăimare a doi procurori din Glodeni. O condamnare de natură să falimenteze săptamînalul. Lucia Diaconu a făcut o retrospectivă a ziarelor care s-au aflat în ultimii ani în litigii asemănătoare.
Ziarul de Gardă, independenţa presei şi justiţia
Dacă ar fi să vorbim despre cele mai răsunătoare dosare împotriva presei, cel mai recent ar fi decizia din 2008, cînd o instanţă de judecată a pus sechestru pe conturile bancare ale publicaţiei Jurnal de Chişinău, acuzată de un fost procuror de la Donduşeni de calomniere. Acesta cerea ziarului o despăgubire de 300.000 de lei, iar judecătoarea a vrut să se asigure că despăgubirile vor fi plătite dacă Jurnal de Chişinău va pierde procesul. Sechestrul a fost însă ridicat după cîteva săptămîni de o instanţă superioară.
În 2005, după un proces îndelungat, altă publicaţie, Timpul Info-Magazin şi colaboratoarea acesteia Alina Anghel, au fost obligaţi de Curtea Supremă de Justiţie să achite companiei private DAAC-Hermes despăgubiri morale în valoare de 130.000 de lei. Ce-i drept, doi ani mai tîrziu, Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a dat cîştig de cauză ziarului, obligîng guvernul să plătească aproape 14.000 de euro prejudiciu moral şi material.
Guvernul a mai fost condamnat la CEDO pentru închiderea, în urma unui proces de judecată intentat de Procurorul General de atunci, a săptămînalului de limbă rusă Kommersant Moldovî, în 2001, acesta fiind nevoit să se înregistreze sub altă denumire.
Ziarul de Gardă, fiind o publicaţie de investigaţii, a mai fost acţionat în judecată de persoane care i-au pretins despăgubiri de ordinul sutelor de mii de lei, dar este pentru prima oară cînd s-a pronunţat o decizie care obligă instituţia să plătească reclamanţilor daune. Judecătoria sectorului centru din Chişinău a decis că publicaţia trebuie să achite cîte 250.000 de lei celor doi procurori din Glodeni care pretind că gazeta le-a fi lezat într-un articol onoarea, demnitatea şi reputaţia profesională.
„Nu e problema de fapt dacă redacţia trebuie sau nu să plătească, este problema în forma desfăşurării acestui proces. Dacă justiţia continuă în acest mod, Ziarul de Gardă se va închide, că nu are de unde plăti, dar mai grav este că probabil cu aceste metode non-judiciare se operează în multe alte cazuri şi sînt oameni care pătimesc din cauza justiţiei defecte.”
Mai multe organizaţii media au semnat o declaraţie de protest faţă de decizia pronunţată în cazul Ziarului de Gardă, calificînd-o drept inacceptabilă într-o societate democratică. Iată cum a argumentat Petru Macovei, directorul Asociaţiei Presei Independente, unul dintre semnatari:
„În Moldova există legi care spun foarte clar ce sancţiuni pot fi aplicate pentru aşa-zise infracţiuni instituţiilor mass-media. Legea cu privire la libertatea de exprimare spune foarte clar că nu pot fi aplicate sancţiuni de natură să cauzeze închiderea unei instituţii mass-media. Formularea este diferită de ce spun eu dar sensul acestei legi acesta este”, constată semnatarii declaraţiei.
