Linkuri accesibilitate

Ramadan este luna în care îngerul Gabriel - Jibrail în arabă - i-a adus Coranul profetului Mahomed.






Ramadanul este luna sfântă a calendarului musulman. E a noua luna a anului, care foloseste un sistem astronomic lunar, bazat pe fazele lunii si nu pe ciclul solar, ceea ce face anul musulman mai scurt cu 11 zile decat anul crestin.

Dat fiind ca anul musulman e mai scurt, principalele date ale calendarului se deplaseaza de la an la an, cu 11 zile, in sens invers, de la sfarsitul anului crestin spre inceputul sau. Asta face ca de-a lungul unei perioade de 33 pina la 35 de ani, luna Ramadan se poate regasi, treptat, in orice anotimp.


Dicţionar european: cu Dan Alexe şi Liliana Barbăroşie



Pentru musulmani, luna Ramadan este luna in care ingerul Gabriel - Jibrail in araba - i-a adus Coranul profetului Mahomed. Respectarea postului Ramadanului e una din cele cinci obligatii fundamentale ale musulmanilor. De-a lungul celor 30 de zile cit dureaza postul, credinciosii se abtin in timpul zilei de la mancare si bautura, cei mai stricti pana si de la apa, nu fumeaza si isi interzic chiar si actele sexuale.

Toate astea le pot insa face noaptea. Ziua, de-a lungul careia orice placere este interzisa, e definita ca incepand in momentul in care un fir alb poate fi distins de unul negru. Noaptea incepe cind cele doua fire se confunda iar pentru ochi. De aceea, Ramadanul este mult mai suportabil iarna, cind zilele sint scurte, decit vara.

Ramadan la Kragujevac, în Serbia

In majoritatea tarilor Europei occidentale, primăriile organizeaza servicii speciale pentru sarbatoarea care marcheaza sfarsitul Ramadanului. Cu acea ocazie, credinciosii trebuie sa sacrifice oi, ceea ce in marile orase occidentale pune de multe ori serioase probleme logistice. Tot asa, Ramadanul afecteaza, desigur, productivitatea lucratorilor. Lungul post si sarbatoarea finala nu sint oficiale in Europa, in afara Balcanilor, insa se obisnuieste ca institutiile, scolile si intreprinderile sa inchida ochii asupra performantelor mai scazute ale musulmanilor in aceasta perioada.

Ramadanul are insa si un caracter festiv. Familiile si prietenii se reunesc seara in jurul unor mancaruri gatite special. Tot asa, postul se incheie cu o foarte mare sarbatoare, pe care românii o cunosc sub numele turcesc de bairam.

Faptul ca bairam a luat la români sensul generic de petrecere zgomotoasa subliniaza de altfel caracterul festiv al sarabatorii care incheie Ramadanul. In sfarsit, pornind de aici, ramadanul, sau ramazanul, tot dupa pronuntia turceasca, mai insemna, in româna veche, burta – stomac. De unde expresia pentru a spune mi-e foame : „ma taie la ramazan”.

--------------------------

În R. Moldova există câteva mii de musulmani care au obţinut de curînd dreptul oficial de a practica riturile cerute de Islam. În lipsa unei moschee, adepţii acestei religii şi-au
Coranul

improvizat loc de rugăciune într-o clădire aflată în reconstrucţie la o margine de Chişinău, clădire care îi strânge în luna Ramadanului pe musulmanii din capitală şi care ar trebui în timp să devină un fel de centru islamic. Planuri despre care reprezentanţii cultului preferă să vorbească cumva în surdină.

Până atunci însă, două spaţii - unul destinat bărbaţilor şi altul femeilor - extrem de modeste, spartane chiar aş spune, cu ceva aşternut pe podea şi mai multe exemplare de Coran pe o masă.

Sergiu Sochircă

E dimineaţă, rugăciunea va începe după amiază, iar ghidul meu, Sergiu Sochircă, un tînăr moldovean care a îmbrăţişat islamul cu 10 ani în urmă şi care este preşedintele proaspăt înregistratei asociaţii islamice, îmi vorbeşte despre semnificaţia acestei luni sfinte a Ramadanului pentru musulmani:

„Abţinându-se de la mâncare şi băutură, un musulman îşi cultivă răbdarea. Un bogat înţelege foamea şi setea celor săraci şi apare această milă a celor bogaţi. Deci, este o lună de post care educă milostenia. Plus la aceasta, noi ne abţinem de la confort. Poate eu am posibilitate să mănânc, să mă odihnesc foarte bine, dar luna aceasta eu mă abţin de la lucrurile trupeşti. Deci, este de-a dreptul un exerciţiu care ridica moralitatea unui musulman.”

Mă prind la gândul că este exact ceea ce ne învaţă credinţa ortodoxă despre nevoia postului. Şi nu este singura similitudine. Dar există şi multe diferenţe, cum ar fi obligativitatea higeab-ului pentru femeile musulmane. Nu e un mijloc de opresiune, îl întreb pe Sergiu Sochircă:

„Nicidecum. Ideea este că femeia trebuie să aibă capul

acoperit pentru a nu ispiti bărbatul. Dar acelaşi lucru scrie şi în Biblie. Pur şi simplu musulmanii respectă aceasta cu mai multă rigoare. Dar la noi femeile nu neapărat poartă baticuri pe cap, chiar dacă sunt musulmane. Doar când vin la rugăciune, din respect pentru ceilalţi, o fac.”

Deci, un islam moderat, aş putea concluziona. Îl întreb însă pe Sergiu Sochircă dacă acum, când revoltele împotriva înregistrării musulmanilor s-au mai potolit, mai simte că musulmanii sunt percepuţi ca o primejdie sau că ar fi o sursă de divergenţe:

„Nuuuu. Eu fiind musulman şi vecinii mei creştini, noi ne împăcăm foarte bine. Copii noştri se joacă împreună şi tot se împacă foarte bine. Nu văd în general de ce ar apare
Sergiu Sochircă

tensiuni. Doar dacă cineva în mod intenţionat nu le va organiza. Mai văd pe site-uri diferite chemări la ură împotriva musulmanilor. Dar sperăm că cu timpul lucrurile se vor aşeza şi vom încercă să activăm normal, să ne educăm copii, să le ridicăm moralitatea… Adică începem să intrăm în albia firească.”

Statisticile oficale atesta un număr de aproape două mii de musulmani. Asociaţia islamică pretinde că operează cu date mai exacte care ar indica un număr de aproape 17 mii de persoane, inclusiv minori dar şi persoane proaspăt venite din ţările cuprinse de ceea ce la nivel mondial a căpătat denumirea de „primăvara arabă”.
XS
SM
MD
LG