Linkuri accesibilitate

1989/1991: Mihail Gorbaciov și prăbușirea URSS


Patru personaje politice cheie: Anatoli Dobrinin, ambasadorul Moscovei la Washington, ministrul de externe sovietic Eduard Shevardnadze, Mihail Gorbaciov și ideologul Aleksandr Iakovlev, la o întîlnire cu liderii Congresului american la Casa Albă
Patru personaje politice cheie: Anatoli Dobrinin, ambasadorul Moscovei la Washington, ministrul de externe sovietic Eduard Shevardnadze, Mihail Gorbaciov și ideologul Aleksandr Iakovlev, la o întîlnire cu liderii Congresului american la Casa Albă

Un interviu cu Mircea Carp, fost redactor de politică externă.




1989/1991: Mihail Gorbaciov și prăbușirea URSS.





Ileana Giurchescu a stat de vorbă cu Mircea Carp la München, unde locuişte, şi a început prin a-l întreba ce părere are despre Mihail Gorbaciov şi rolul jucat de ultimul preşedinte sovietic?

Mircea Carp: Părere, pe de o parte, sigur că bună dar cred
Mircea Carp alături de regele Mihai cu ocazia vizitei acestuia la Radio Europa Liberă la München

că multe cercuri din Occident, din presă şi politică, au exagerat şi au făcut din Gorbaciov o „singularitate”.

De fapt, toată situaţia care s-a creat în Uniunea Sovietică atunci şi care a dus pe urmă şi la prăbuşire se datoreşte, după părerea mea, la trei oameni: unul, fără îndoială, Gorbaciov. Gorbaciov care a încercat, cred eu, ceva foarte naiv dintr-un punct de vedere dacă şi-a închipuit că poate să reformeze partidul comunist…”

Europa Libera: Credeţi că s-a gândit vreodată la căderea Uniunii Sovietice ?

Mircea Carp:
„Nu, cred că s-a gândit în felul acesta dar nu cred nici că şi-a închipuit că se pot face anumite lucruri atât de repede în Uniunea Sovietică, cum şi-a închipuit el.”

Europa Liberă: O persoană, aţi vorbit de trei.

Mircea Carp:
„Cealaltă, fără îndoială, este Papa Ioan Paul
Papa Ioan Paul al II-lea cu Lech Walesa, liderul sindicatului Solidaritatea, la Gdansk în 1987

al doilea, care prin influenţa lui spirituală dar şi politică, nu numai în Polonia, şi în restul lumii…

Președintele Reagan și secretarul general Gorbaciov la semnarea tratatului de dezarmare, la Casa Albă, în 1987


Şi al treilea, căruia eu îi acord importanţă, nu mai multă dar nici mai puţină, este Ronald Reagan. Prin politica pe care a dus-o Ronald Reagan, foarte tenace, foarte fermă, o politică de înarmare, pregătită de război, de „Războiul Stelelor”…”



Europa Liberă: Credeţi că s-a gândit vreodată serios că acest război chiar ar putea avea loc ?

Mircea Carp:
Nu…

Europa Liberă: …sau a fost pur şi simplu o încercare de a slăbi Uniunea Sovietică?

Mircea Carp:
„Absolut, asta vroiam să şi spun, el nu s-a gândit, a fost o cacealma, a fost poate o capcană; la un moment dat Gorbaciov s-a trezit, sau Uniunea Sovietică de atunci, că nu poate ţine pasul cu America.”

Europa Libera: Ce impact credeţi că a avut 1989 şi faptul că Mihail Gorbaciov a acceptat ca fiecare ţară aşa-numită satelit să-şi creeze drumul ei, asupra Uniunii Sovietice ?

Mircea Carp:
„Cred că lui Gorbaciov, căruia i se pot imputa anumite lucruri, nu i se putea imputa că nu ar fi un om inteligent şi cred că ştia că nu-şi mai poate permite să accepte nişte răzvrătiri cum au fost cele din trecut, care să afecteze foarte puternic Uniunea Sovietică.”

Europa Liberă: V-aţi aşteptat în 1989, când au început „micile şi marile” revoluţii ca Uniunea Sovietică să intervină ?

Mircea Carp:
„Cred că, mergând pe linia a ceea ce spuneam înainte, cred că Uniunea Sovietică, Gorbaciov că nu mai este atât de uşori să intervii, să intri cu armata cum ai intrat în Ungaria, în 1956. Şi-a dat seama - nu că e terminată istoria Uniunii Sovietice pentru că nu putea, comunist fiind nu putea să creadă că s-a terminat cartea -, dar că îi aşteaptă nişte momente foarte grele pe sovietice şi mai bine să încerce să le evite.”

Europa Libera: Ajungem în 1991, la lovitura de stat împotriva lui Gorbaciov. V-a fost teamă că s-ar putea reveni la vechiul sistem ?

La Moscova în timpul puciului în august 1991

Mircea Carp: „Cred că răspunsul este un fel de „da-nu” , sigur că te pune pe gânduri când vezi că un om ca Gorbaciov - indiferent, poate să fie criticat sau nu sau, să nu fie iubit în Rusia, adulat în străinătate, izolat acolo – pierde puterea care este luată de un grup de generali înrăiţi. Nu ştiu dacă Occidentul ar fi acceptat la fel de uşor cum a acceptat în trecut [întoarcerea la vechiul sistem; NRed.)”

Europa Liberă: Evenimentele din 1989 au avut, ştiu, un mare impact asupra Europei Libere, asupra programelor. Ce impact aveau schimbările din Uniunea Sovietică ?

Mircea Carp:
„Erau fără discuţie urmărite cu atenţie, li s-a acordat întotdeauna un loc de vârf, pe urmă am folosit foarte mult revista presei; noi ne-am ocupat intens de ce se întâmpla şi acolo şi în alte ţări fără să facem însă o dramă din această chestiune, mai ales că nici nu ştiam exact - şi desfid pe cineva să-mi spună că ştia exact ce se va întâmpla mâine sau poimâine în vreuna din ţările astea, inclusiv în Țara Românească.”

*Mircea Carp (n. 1923, Gherla), ziarist și director adjunct la Radio Europa Liberă (1979-1995). Militar de profesie, a luptat în cel de-al II-lea război mondial. A fost rănit si decorat. In 1946 este dat afară din armată datorită activităților sale anti-comuniste. A emigrat în 1951 în Statele Unite unde a devenit jurnalist si analist politic. A fost mai întâi crainic, apoi redactor și în cele din urmă șeful Serviciului Românesc al postului de radio Vocea Americii. Din 1979 a fost redactor al programului Actualitatea internațională și, ulterior, director adjunct al Redacţiei româneşti de la Munchen la Radio Europa Liberă.
  • 16x9 Image

    Ileana Giurchescu

    Un „dinozaur” al Europei Libere, am început să lucrez în redacția de limba română încă din 1987, la Munchen, Germania, unde mi-am descoperit și cultivat interesul pentru știri și politica internațională. Ca membră a echipei de la Radio Europa Liberă, am „făcut” revoluțiile din 1989, am scris despre căderea URSS și am relatat în direct, alături de Nestor Rateș, despre atentatele teroriste din 11 septembrie 2001. Rămân fascinată de istoria și moștenirea lăsată de Europa Liberă în arhiva audio.

XS
SM
MD
LG