Banca Națională a spus astăzi că prețurile continuă să crească, dar nu vor depăși la sfârșitul anului așteptările inflaționiste de 8,4 la sută. Banca este mai pesimistă în privința anului viitor. Rata inflației ar fi trebuit să coboare semnificativ în 2012, potrivit estimărilor mai vechi, dar astăzi BNM a spus că va rămâne ridicată și la anul. Diana Răileanu s-a interesat de ce continuă scumpirile și care mărfuri sau servicii împing prețurile în sus.
BNM: Scumpiri, în limitele prognozate
Creşterea inflaţiei înseamnă, de fapt, creştere de preţuri. De la începutul acestui an moldovenii au plătit mai mult pentru zahăr, fructe şi legume. Majorările nu au ocolit nici gazele naturale sau tarifele la energia electrică.
Datele prezentate de Banca Naţională arată că zahărul s-a scumpit cu aproape 30 la sută, iar preţul la gazul natural cu aproape 15 la sută. Îşi face efectul majorarea acestor produse şi servicii în regiune, explică guvernatorul Băncii Naţionale, Dorin Drăguţanu: „Nu există vreo economie în lume unde preţurile nu cresc. Orice creştere economică este însoţită de creşterea preţurilor, dar este important ca inflaţia să fie ţinută sub control. O creştere a preţurilor semnificativă are implicaţii imediate asupra populaţiei, iar pe termen lung bate greu în creşterea economică.”
Pentru anul viitor Banca Naţională prognizează noi scumpiri, asteptdu-se la o creştere a preţurilor de la 5,7 % la 7,4 %. Din nou, guvernatorul Dorin Drăguţanu: „Ce a stat la baza revizuirii prognozei noastre pentru anul 2012? În principal creşterea preţurilor internaţionale la produsele alimentare. Un efect semnificativ asupra acestei prognoze îl are cursul de schimb dolar-euro şi, de fapt, noi vedem acum că va fi un curs mai depreciat al dolarului faţă de euro, şi nu în ultimul rând cu toţii aşteptăm adoptarea politicii fiscale pentru 2012, dar şi de acolo noi aşteptăm că vor fi anumite presiuni asupra inflaţiei din cauza majorării impozitelor indirecte.”
L-am întrebat pe economistul Vitalie Rapcea în ce măsură economia Republicii Moldova poate să ţină pasul cu creşterea inflaţionistă prognozată de Banca Naţională?
Vitalie Rapcea: „Însăşi economia a generat aceste creşteri de preţuri. Alta e problema dacă consumatorii sunt gata să suporte aceste preţuri, să şi le permită.”
Europa Liberă: Dle Rapcea, dar în acest caz ce pârghii ar avea Guvernul pentru a compensa aceste scumpiri pentru oamenii cu venituri mai modeste, pentru că, bănuiesc, anume aceste pături sociale sunt cele mai afectate de scumpiri?
Vitalie Rapcea: „Sunt în situaţia să fiu incomod pentru aceste pături, dar acţiunile Guvernului nu fac acestea să fie şi mai vulnerabile decât sînt, sau compensaţiile alocate păturilor social-vulnerabile sunt bani care ar fi putut să meargă la creşterea economiei şi care ar fi putut să aibă o rată de returnare mai mare prin investiţii, decât prin ajutor acordat acum care, pur şi simplu, semănâncă.”
Vitalie Rapcea crede, contrar prognozelor Băncii Naţionale, că inflaţia va fi mai mare de 8,4 la sută la finele acestui an, din cauză că în toamnă se aşteaptă o majorare a preţului la resursele energetice, atât pentru agenţii economici, cât şi pentru consumatorii de rând.
