Linkuri accesibilitate

Un Festival pentru promovarea limbii române și a cărții


Alexe Rău: „Toată viaţă socială, tot ce ne înconjoară în lumea aceasta informaţională este legat de scris şi de citit.”





Prima ediţie a Festivalului Naţional al Cărţii şi Lecturii în Republica Moldova este programată pentru perioada 31 august – 5 septembrie şi am decis să-l anticipăm de pe acum discutând cu directorul acestui proiect, domnul doctor Alexe Rău, directorul general al Bibliotecii Naţionale. Nu de alta, dar lectura necesită timp şi aplecare şi poate că mai reuşim să citim câte ceva până la acest inedit eveniment, aş spune chiar provocare pentru neam, cum s-ar spune în cronici.

Europa Liberă: Pentru început, dle Rău, vă rugăm să ne spuneţi de unde a apărut această idee temerară în mediul nostru moldovenesc de-a organiza un asemenea festival?

Alexe Rău:
„Ideea a pornit într-un fel aşa, germinat. S-a produs mai întâi o cercetare naţională importantă „Tipul şi spaţiul lecturii în R. Moldova” care a arătat că în multe privinţe spusa ceea de demult a lui Cantemir că „moldovenii nu se prea trag la carte” rămâne într-un fel în vigoare şi ne-am gândit…”

Europa Liberă: …să-l contraziceţi într-un fel pe Cantemir…

Alexe Rău:
„Da, să ne contrazicem şi pe noi înşine pentru că exemplul naţiunilor europene care au păşit pe calea prosperităţii ne arată că toate lucrurile astea bune ale lor se datorează în mare parte şi faptului că ei se trag totuşi la carte, sunt informaţi, asigură circulaţia de idei în spaţiul lor naţional, se conectează la circuitul de idei internaţional şi volens-nolens trebuie totuşi să facem ceva ca să se amelioreze situaţia şi la noi.”

Europa Liberă: Ce vă face, dle Rău, să fiţi optimist (şi sunteţi cu siguranţă) în legătură cu efectele unui asemenea festival – de promovare a cărţii şi lecturii, în condiţiile în care interesul pentru lectură - şi aşa pipernicit – pare să scadă dramatic …

Alexe Rău:
„Ne face să fim optimişti în primul rând experienţa unor alte biblioteci naţionale din lume. Şi m-aş referi aici întâi şi întâi la Festivalul internaţional al lecturii organizat de Biblioteca Congresului SUA, un festival patronat acolo chiar de preşedintele ţării, dar şi de faptul că o bună parte din tineret, în mijlocul căruia mă aflu permanent, demonstrează faptul că posedă cunoştinţe, că este informat şi că se trage chiar la carte. E vorba ca aceste vârfuri ale eşantionului, ca să folosesc un termen sociologic, să se răsfrângă şi asupra celorlalte părţi ale populaţiei.”

Europa Liberă: Cine sunt, de fapt, organizatorii şi de ce fel de sprijin vă bucuraţi în intenţiile Dvs. ?

Alexe Rău:
„Partener al nostru în desfăşurarea acestui festival este în primul rând Ministerul Culturii, care a îmbrăţişat ideea aceasta, a emis şi o circulară pe care a adresat-o autorităţilor publice. Acestea din urmă implicându-se remarcabil, aş zice eu judecând după semnalele care ne vin din teritoriu. Şi, în sfârşit, acest festival se va desfăşura sub patronatul UNESCO prin Comisia naţională pentru UNESCO a R. Moldova.

Ministerul Culturii va acorda premii învingătorilor în cadrul mai multor concursuri care vor avea loc în cadrul festivalului, UNESCO le va oferi învingătorilor, laureaţilor acestui festival diplome UNESCO, cadouri şi mici premii de asemenea. N-aş zice că finanţarea este prea mare, continuăm să mergem pe linia entuziasmului sau pe linia ceea a lui Ştefan cel Mare, de a face lucruri mari cu mijloace puţine.”

Europa Liberă: Vorbeaţi de un studiu naţional. Ce a arătat acest studiu, cum stau moldovenii la citit în comparaţie cu alte seminţii ? Am fost nu demult într-o ţară europeană şi am văzut adolescenţi citind în avion, de exemplu, am văzut oameni citind în transportul public peste tot, ceea ce aici nu prea se observă…

Alexe Rău:
„Din păcate aşa este şi rezultatele prealabile ale cercetării naţionale la care m-am referit arată acest lucru. Totuşi aceste rezultate mai arată că un bun segment al populaţiei se trage totuşi la carte şi acest segment îl alcătuiesc cititorii mici, copii, o parte din tinere, studenţimea cel puţin, cel puţin în perioada când îşi fac studiile. Mai prost stau lucrurile cu partea matură a populaţiei şi cu acei membri ai comunităţii care nu sunt nici studenţi, nu prestează munci intelectuale. La acest segment cartea şi lectura nu se răsfrânge parcă nu ştiu cum…”

Europa Liberă: Înţeleg că dl Miron Costin nu a făcut degeaba, cel puţin în cazul tinerilor, pledoarie pentru lectură spunând - cine nu ţine minte din şcoală? - „…căci nu este alta si mai frumoasă si mai cu folos în toată viaţa omului zăbavă decât cetitul cărţilor”.

Alexe Rău:
„Avem un tineret informat. În afară de aceasta lectura în prezent înseamnă un pic altceva decât în timpurile lui Dimitrie Cantemir. Toată viaţă socială, tot ce ne înconjoară în lumea aceasta informaţională este legat de scris şi de citit. Într-un oraş mare ca să te informezi trebuie să citeşti, privind Internetul de asemenea trebuie să citeşti pentru că informaţia este bazată pe scris. Şi capacităţile omului de asimila informaţia sunt limitate totuşi, de aceea rămâne mai puţin timp pentru a recepţiona informaţia scrisă.”

Europa Liberă: Revenind la întrebarea de mai sus, cum stau moldovenii în raport cu alte neamuri la lectură, la „cetitul cărţilor”, la această „zăbavă”, există statistici care să ne vorbească prin intermediul unor cifre despre aceasta ?

Alexe Rău:
„Probabil că mai prost în comparaţie cu Europa şi tocmai lucrul acesta ne-a făcut şi iniţiem acest festival.”

Europa Liberă: Când se spune „promovare şi omagiere a cărţii”, m-am întrebat la un moment dat despre ce putem vorbi eficient în condiţiile în care o parte – se pare – considerabilă nu poate scrie (nu mai spun corect cu alfabetul readoptat la 1989?) În această privinţă, domnule doctor, există cum să zic cifre relevante referitoare la acest soi de analfabetism, pentru că este într-un fel un soi de analfabetism să nu scrii în alfabetul oficial adoptat?

Alexe Rău:
„E vorba aici nu numai de faptul că lumea cunoaşte sau nu ortografia limbii, în noul veşmânt latin al ei. Lucrul acesta se referă de fapt nu numai la oamenii simpli, ci şi la cei din clasele sociale de mai sus, cum arată multe întâmplări culturale şi de alt gen din spaţiul nostru. Afară de asta, mai e la mijloc şi sărăcia aceasta a noastră – în multe localităţi din spaţiul rural neexistând uneori de fel cărţi cu grafie latină, în biblioteci continuând să mai existe cărţi cu grafie rusească din timpurile de pînă la 1991.

E o problemă şi aceasta ne-am gândit ca pe lângă concursurile care vor fi organizate, iar aceste concursuri vor fi Cea mai bună familie cititoare în comunitate, la nivel de raion, la nivel de republică; cei mai activi cititori – festivalul va fi consacrat anul acest anului Grigore Vieru, an declarat astfel de Ministerul Culturii, de guvern, şi vom organiza un concurs al desenelor pe tema vieţii şi creaţiei lui Grigore Vieru. Un alt concurs ar fi cea mai bună bibliotecă organizatoare a lecturii publice.”

Europa Liberă: Am citit un scurt îndreptar al festivalului, m-am familiarizat cu scopurile declarate, acţiunile programate , inclusiv de genul „concursul celor mai buni declamatori de poezie” şi trebuie să recunosc - ca umil cititor-veteran şi jurnalist - că m-a cuprins un fel de teamă. Ca nu cumva acest proiect necesar să nu se transforme în ceva festivist, patetic şi impresionant doar pentru domniţe excesiv de sensibile, cum se întâmplă deseori la fel de fel de manifestări asemănătoare, în cele din urmă inutile şi lipsite de efect….

Alexe Rău:
„Noi ne-am străduit să nu conferim acestui festival prea mult festivism, prin comportamentul nostru simplu ne străduim să le arătam celor din teritoriu că festivalul trebuie să se desfăşoare într-o atmosferă mai simplă, mai degajată, mai lejeră…”

Europa Liberă: Şi mai eficientă, cu siguranţă. Dle Rău, vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG