Mihai Taşcă continuă în Adevărul seria dezvăluirilor legate de colaborările securităţii din România cu KGB-ul sovietic şi care au devenit cunoscute graţie deconspirării arhivelor fostei securităţi moldoveneşti. În anii 1970, basarabenii apelau la fraţii lor români după ajutor, dar au fost denunţaţi de către securitatea din România, scrie istoricul. „Cunoscutele cazuri Şoltoianu şi Usatiuc-Graur-Ghimpu au fost iniţiate de poliţia sovietică în urma unor scrisori tovărăşeşti venite de la Bucureşti”, continuă el.
Revista presei matinale
Tot din Adevărul aflaţi cîţi moldoveni au reuşit să redobîndească cetăţenia română în anul 2010 prin intermediul ambasadei române de la Chişinău. Animaţi de mirajul unei vieţi mai bune în raiul european, sute de basarabeni se înghesuie zilnic la Ambasada română pentru a solicita cetăţenia statului român, scrie publicaţia. Anul trecut, 20 de mii de moldoveni au depus aici jurămîntul de cetăţean român, precizează ziarul. Tot din acest articol aflăm că doi din trei noi români sunt moldoveni, potrivit unui studiu realizat de Eurostat.
În Republica Moldova se vînd pălării pentru bărbaţi din paie, titrează astăzi zeflemitor Timpul, după ce a contabilizat greşelile ce se regăsesc pe panourile publicitare, tablourile de anunţuri de prin oraş, afişele din instituţiiloe de stat sau private, în denumirile firmelor, magazinelor sau mărcilor comerciale. „După 22 de ani de la adoptarea legislaţiei lingvistice şi 20 de ani de independenţă, limba oficială a Republicii Moldova e înecată în barbarisme şi incultură”, este concluzia publicaţiei.
Iar editorialistul Constantin Tănase revine la tema găgăuză şi scrie „Tunarul de la Comrat trage în Constituţia Republicii Moldova”. „Nici într-o ţară din lume care are probleme ca ale noastre n-o să dai de un şef de autonomie care nu cunoaşte limba ţării pe teritoriul căreia se află autonomia, observă Tănase, făcând aluzie la necunoaşterea limbii române de către başcanul Mihail Formuzal.
La 1 august, la Judecătoria sectorului centru din Chişinău, judecătorul Ion Busuioc a pronunţat o hotărâre care ar putea însemna suspendarea activităţii noastre, avertizează publicaţia Ziarul de Gardă. Decizia judecătorului le face dreptate unor procurori din Glodeni care s-au plîns instanţei că au fost calomniaţi de publicaţie şi a obligat-o să le achite despăgubiri de 500 de mii de lei, dar, aşa cum afirmă jurnaliştii de la acest ziar, fără măcar să fi audiat argumentele reprezentanţilor Ziarului de Gardă. Redacţia ziarului afirmă că nu a publicat materiale denigratoare sau false la adresa celor doi procurori într-un articol în care vorbea despre mită şi face apel la Consiliul Superior al magistraturii şi instituţiile internaţionale ce sprijină financiar reforma justiţiei să studieze acest dosar şi să se pronunţe pe marginea corectitudinii lui. Mai multe organizaţii de media au emis ieri o declaraţie în care au condamnat această sancţionare.
