Linkuri accesibilitate

Busola și Nordul etic al jurnalistului


David Vargas
David Vargas

David Vargas: „cred că Moldova se luptă între trecut şi prezent, dar e mai corect de plasat spre Europa.”




David Vargas, jurnalist, fotograf și trainer în design-ul presei din Costa Rica, aflat la Chișinău, a fost intervievat de Vasile Botnaru. Traducerea a fost asigurată de Corina Cepoi, directoarea Şcolii de Jurnalism.


Europa Liberă: Un jurnalist, care se afla pe partea opusa practic a globului, ce ştie despre Moldova? Sigur că nu sunteţi un jurnalist oarecare, aţi mai fost în vizită, unde atribuiţi Moldova? În care parte a civilizaţiei? Noi, moldovenii, de regulă spunem că suntem între Ucraina şi România ca să ne identificăm. Dumneavoastră cum identificaţi Moldova?

David Vargas:
„Cred că este o descriere apropiată de adevăr, plasarea între Ucraina şi România. Eu ca un străin fiind aici în Moldova şi n-am stat atât de multe zile, neştiind limba, nu pot să percep foarte bine nuanţele. Am un sentiment că Moldova încearcă să devină mai degrabă o ţară europeană, decât o ţară slavonă, să zicem aşa. Însă rădăcinile trecutului, fiind o ţară a fostei Uniuni Sovietice şi cu influenţe, rădăcini spre Ucraina şi Rusia, are un impact desigur. Şi cred că Moldova se luptă între trecut şi prezent.”

Europa Liberă: Dar ce semne anume vă determină să clasificaţi Moldova mai mult spre spaţiul european?

David Vargas:
„Experienţa mea de predare la Centrul de jurnalism şi tendinţa asta spre jurnalismul on-line, văzând cum se dezvoltă Moldova în aspect de comerţ şi alte domenii, pentru mine e mai corect de plasat Moldova spre Europa, să zicem, nu Europa Occidentală, dar spre Europa.”

Europa Liberă: Noi suntem mereu nemulţumiţi de condiţiile de viaţă, dar e suficient să vezi o poză din Africa, sau din Siria, acum din Egipt ca să-ţi dai seama că suntem norocoşi, pentu că n-avem războaie, n-avem victime, n-avem cadavre pe stradă. Există sentimentul ăsta al unui străin că este un loc totuşi blagoslovit de Dumnezeu?

David Vargas:
„În această a doua vizită în Moldova am văzut o ţară cu foarte multe resurse naturale şi cu potenţial foarte mare. Şi am văzut o schimbare în aceşti şase ani de zile, şi cred că este progres. Iar acum mă gândesc că este o ţară unde mi-ar plăcea să trăiesc, să locuiesc. Acum am avut ocazia să văd mai multe locuri în Moldova - şi sudul şi nordul -, şi este un loc interesant din punct de vedere vizual.”

Europa Liberă: Şi acum cea mai uşoară întrebare, pe care, în lipsa lui Dumnezeu, sunt nevoit să i-o adresez lui David: cum e de făcut ca oamenii să-şi aleagă cei mai buni politicieni, cei mai buni conducători? Pentru că asta e problema nu doar a Moldovei, dar a tuturor ţărilor – când au resurse naturale, au o ţară bună, dar nu întotdeauna ştiu să-şi aleagă cei mai buni conducători.

David Vargas:
„Probabil că e o funcţie a jurnaliştilor, de fapt, să informeze cât mai mult persoanele, populaţia. Ca ei să facă alegerea corectă. E funcţia noastră, este lucrul nostru să facem conţinutul interesant, aşa încât persoanele, populaţia să vrea să citească despre lucrurile astea, să vrea să participe. Jurnaliştii au un lucru, o muncă grea, de fapt. Deci ei ar trebui să prezinte informaţia populaţiei şi să aleagă cea mai bună metodă de prezentare a acesteia. Cu cât mai mult o să ştie persoanele despre cei care vor să candideze, cu atât mai bine o să-i aleagă ei. Eu văd funcţia jurnalistului de a oferi această informaţie publicului şi de a o face interesantă. Şi dacă totul va fi bine, populaţia va face alegerea corectă.”

Europa Liberă: Dar îndemnaţi de această misiune, jurnaliştii au ajuns în dormitoare, au umblat pe la coşul cu rufe. Ştim ce s-a întâmplat recent în concernul lui Murdoch. Cum jurnaliştii ar trebui să se oprească la timp, să nu sară calul?

David Vargas:
„Scopul final face diferenţa şi în cazul ziarului britanic a lui Murdoch asta a fost problema, că ei nu aveau de fapt până la urmă scopul de a informa persoanele. Dacă acest scop final nu este informarea publicului în mod natural anumite limite se vor încălca. Jurnaliştii de fapt trebuie să aibă această busolă, care să-ţi arate nordul tău etic, să poată jurnalistul să ia deciziile corecte, ca până la urmă să informeze publicul.

Lucrul jurnaliştilor nu este niciodată simplu. Tot timpul o să ai persoane care sunt nemulţumite în procesul de obţinere a informaţiei şi prezentarea publicului. Atâta timp cât jurnalistul va avea în minte, va ţine minte că persoana cea mai importantă este publicul. Adică e foarte important cine îţi este cititorul şi va avea asta în minte, atunci va fi foarte greu pentru acest jurnalist să-şi piardă drumul, calea, să devieze de la această cale.”
XS
SM
MD
LG