Linkuri accesibilitate

Forțe suplimentare Nato pentru menținerea păcii în Kosovo


O unitate KFOR într-o misiune de patrulare

O unitate KFOR într-o misiune de patrulare

KFOR: „Mesajul nostru este limpede: violența e inacceptabilă.”




NATO a anunţat că va mări numărul de militari în Kosovo pentru a asigura menţinerea securităţii. Dar alianța care are deja 6 mii de militari pe teren a dezmințit că această „mișcare tactică”, după cum a descris-o, ar semnala escaladarea tensiunilor izbucnite săptămâna trecută la două puncte de trecere a graniței sârbo-kosovare.

Alianța Nord Atlantică spune că va trimite în Kosovo efective proapete în cadrul misiunii de menținere a păcii KFOR, pentru a le ușura activitatea militarilor aflați deja pe teren. De aproape o săptămână, ei sunt angajați într-o misiune nouă, asigurând controlul la două puncte de frontieră disputate în nordul Kosovo, populat preponderent de etnici sârbi.

Noua criză a izbucnit lunea trecută, când guvernul kosovar al etnicilor albanezi de la Priștina a trimis forțe speciale de poliție la punctele de Jarinje și Brnjak pe care nu le-a controlat vreodată în trecut, pentru a întări o interdicție a importurilor din Serbia. După trei zile de violențe, în care un polițist kosovar a fost ucis, iar etnicii sârbi au demolat și incendiat postul de frontieră de la Jarinje, NATO și-a trimis militarii de menținere a păcii pentru a liniști atmosfera.

Purtătoarea de cuvânt, Carmen Romero a spus că decizia de a trimite trupe proaspete este una „pur tactică” și nu înseamnă în vreun fel că situația s-a înrăutățit: „Mesajul nostru este limpede: violența e inacceptabilă. Salutăm faptul că situația s-a calmat iar dialogul este singura soluție”, a declarat Romero marți la Bruxelles.

NATO are deja pe teren 6 mii de militari în cadrul forțelor KFOR și un batalion de rezervă staționat în Germania de 600 de militari germani și 100 de austrieci.

Serbia, între timp, a acuzat forțele occidentale ale NATO și misiunii de justiție EULEX a Uniunii Europene că ar fi părtinitoare în disputa dintre etnicii sârbi și cei albanezi. Premierul sârb, Mirko Cvetkovic a spus într-o declarație difuzată marți că trupele de menținere a păcii au oprit camioane cu alimente trimise de Belgrad la punctele de trecere controlate. Cvetkovic a avertizat că acest fapt poate duce la o criză umanitară în rândul populației sârbe din nordul Kosovo.

NATO a dezmințit, prin purtătoarea sa de cuvânt, că ar lua partea kosovarilor și a spus că menține o poziție neutră, asigurând calmul și securitatea. Carmen Romero a explicat oprirea camioanelor sârbești prin faptul că nu se cunoștea încărcătura lor.

Uniunea Europeană, care criticase autoritățile de la Priștina pentru declanșarea operațiunii de luni fără a se consulta cu partenerii internaționali este implicată activ în încercarea de a aplana tensiunile pe calea dialogului.

Dar Serbia a exprimat îngrijorarea că ar fi izolată de la găsirea unei soluții. După convorbiri purtate la Belgrad cu emisarul european Robert Cooper, principalul negociator sârb, Borko Stefanovic a spus că discuțiile au fost îndelungate și pe alocuri dificile.

Guvernul de la Belgrad nu a încetat să considere Kosovo drept teritoriu al Serbiei, în ciuda independenţei proclamate de fosta provincie sârbă cu mai mult de trei ani în urmă. În nordul Kosovo locuiesc aproximativ 60 de mii de etnici sârbi majoritari, care încă mai consideră Belgradul drept capitala lor. Tensiunile inter-etnice au rămas tot timpul ridicate de la intervenţia NATO în iunie 1999 şi partajarea de facto a regiunii nordice de-a curmezişul oraşului Mitrovica.

Uniunea Europeană încearcă să încurajeze dialogul între cele două guverne pentru a rezolva la început chestiuni de ordin practic, cum ar fi cele comerciale și altele care împiedică funcționarea Kosovo ca stat.
XS
SM
MD
LG