Linkuri accesibilitate

Refugiu și metamorfoză: Scriitoarea Nelly Sachs Berlin/Stockholm


Expoziția Nelly Sachs - geamantanul refugiului

Expoziția Nelly Sachs - geamantanul refugiului

O expoziție itinerantă evocă pe larg prietenia dintre Nelly Sachs și poetul Paul Celan.





Dragul meu frate și prieten Paul Celan..., cu poemele tale mi-ai dat o patrie, pe care crezusem înainte că mi-a fost confiscată de moarte”; „Paul, frate iubit,... noi aparținem morții în sensul cel mai profund - viața a avut bunăvoința să ne sfărîme în bucăți...”. Cele două extrase provin din corespondența de lungă durată între poeta germană Nelly Sachs și bucovineanul Paul Celan, două ființe, doi poeți, ce și-au trăit maturitatea în exil și care întruchipează pînă astăzi expresia literară majoră, cea mai profundă în limba germană, a traumelor supraviețuitorilor Holocaustului.

Cultură și politică: Expoziția Nelly Sachs de la Frankfurt


De un an de zile, amintirea celei ce a fost Nelly Sachs face obiectul unei instructive expoziții itinerante, ce a pornit de

la Berlin, pentru a fi găzduită apoi cîteva luni la Frankfurt, de unde pleacă zilele acestea mai departe avînd ca etape următoare Zürich și Stockholm.

Proiectul expoziției, ca și impresionantul catalog ce o însoțește, de peste 300 de pagini și un compact disc atașat, este fructul cooperării între Jüdisches Museum (Muzeul evreiesc) din Berlin, Jüdisches Theater (Teatrul evreiesc) din Stockholm, Biblioteca regală din același oraș, ambasada Suediei la Berlin și Editura Suhrkamp.

Titlul expoziției (și al catalogului semnat de cercetătorul Aris Fioretos) „Refugiu și metamorfoză. Nelly Sachs scriitoarea, Berlin/Stockholm” îl preia pe acela al unui volum de poeme publicat de Sachs în 1959, la o vîrstă relativ înaintată; un an mai tîrziu Premiul de literatură al Asociației Federale a Industriei Germane marca primul gest de recunoaștere oficială a aportului ei la cultura germană.




La acea dată istoria ei, o parte din istoria Germaniei însăși, pe care expoziția actuală o reamintește și o redă într-o cronologie detaliată, le era familiară cu precădere suedezilor, care îi oferiseră ospitalitatea în 1939, salvînd-o astfel de la o moarte predestinată.

Nelly Sachs s-a născut la Berlin, în decembrie 1891, într-o familie de evrei cultivați și, după o copilărie protejată pe care o caracteriza drept „un iad al singurătății”, avea să se impună treptat ca scriitoare, după publicarea primei cărți „Legende și povestiri” și a primelor poezii, în anii ’20 la Berlin.

Cît de multe morți ne sînt date înainte ca EA să vină”, îi
Clișee din expoziție cu Paul Celan

scria poeta în 1959 lui Paul Celan, amintind cumva metamorfozele trăite de-a lungul vieții. In 1930 o marcase moartea tatălui, apoi, în anii tulburi ai instalării la putere a hitlerismului, trăind sub amenințarea Gestapoului, uciderea în fața ei a primului iubit de la 17 ani, un german devenit între timp un opozant al nazismului.

Grație intervenției scriitoarei Selma Lagerlöf și a familiei regale suedeze a reușit cu greu în 1939, în ultimul ceas, să părăsească Germania, stabilindu-se pentru restul vieții, la Stockholm. A trăit apoi o viață chinuită, de exilată și cu conștiința dureroasă a Holocaustului, sensibilă pînă la depresii grave și paranoia, la fiecare episod politic reamintindu-i trecutul.

A fost cu adevărat o „soră” a lui Paul Celan, în suferință și
expresia ei în poezie. Cum observa John Felstiner, biograful anglo-saxon al lui Celan, comunitatea lor de gînduri apărea mult înainte de a se cunoaște, imediat după război. Nelly Sachs vorbea atunci de „trupul lui Israel în fum, în aer” în timp ce Paul Celan în celebra sa poezie tradusă în românește de Petre Solomon, sub titlul „Tangoul Morții” (în 1947) scria „veți crește ca fumul atunci...”.



Expoziția de la Berlin și Frankfurt, ca și volumul ce o însoțește, includ ca exponate scrisori și imagini ce ilustrează relația profundă, mai mult decît sufletească dintre Nelly Sachs și Paul Celan, mai tînărul ei prieten.

Corespondența dintre ei, începută în 1954 a durat pînă în 1969, un an înaintea morții lor, semn al destinului, petrecută în aceeași zi, la 12 mai 1970. Publicată integral în 1995 în germană și în limba engleză, ea descrie ori alteori doar sugerează parcursul în această lume a două ființe extrem de sensibile, afectate pînă la suferință, în anii ’50-’60, între altele, de manifestările neo-naziste și antisemite.

Mă lupt cu disperare, eu însămi, cu descurajarea ce te poate copleși după experiențele amare, dar pe tine, prietene bun, al cărui travaliu nu-l pot compara cu nimic în puritatea și profunzimea viziunii, aș vrea să te protejez de propriile-ți suferințe!” - îi scria Nelly Sachs în martie 1959.

Amîndoi aveau să trăiască bucuria a doar două întîlniri, evocate în expoziție, la Zürich, în mai 1957, urmată de o scurtă revedere la Paris, o lună mai tîrziu.

Nelly Sachs avea să-și vadă opera recompesată în 1965, cînd la Tîrgul de carte de la Frankfurt primea Premiul Păcii acordat de librarii germani, ocazie de a revedea apoi și orașul natal, Berlinul, care-i acordase cetățenia onorară. Iar în decembrie 1966, ea avea să devină prima scriitoare de limbă germană recompensată cu Premiul Nobel pentru Literatură, pe care l-a împărțit cu scriitorul israelian Josef Agnon.

Paul Celan, niciodată recunoscut la valoarea sa în timpul vieții, îi scria atunci cu regret că nu putea veni la ceremonia de la Stockholm, dar că, într-un fel, va fi prezent, fiindcă la 10 decembrie va citi, la o manifestare omagială, la Institutul Goethe din Paris, timp de 30 de minute, din poezia ei.

Inregistrările unora din aceste poezii, în lectura lui Celan, însoțesc expoziția despre care vă vorbesc



și, cred, în ultimă instanță, au darul să clădească o punte spre lumea literară bucovineană.

*Aris Fioretos, Flucht un Verwandlung. Nelly Sachs, Schriftstellerin, Berlin/Stockholm. Suhrkamp, Berlin, 2010, 316 p.
XS
SM
MD
LG