Linkuri accesibilitate

Studenţii moldoveni în străinătate: există sau nu probleme de adaptare?


Studenţi basarabeni, blocaţi la intrarea în R.Moldova, la vama Sculeni, 8 aprilie 2009

Studenţi basarabeni, blocaţi la intrarea în R.Moldova, la vama Sculeni, 8 aprilie 2009

Un interviu cu psihologul Cristian Andrei.



Tinerii moldoveni care doresc să studieze în străinătate, să îşi facă facultăţile sau specializările în alte ţări îşi pregătesc în această perioadă dosarele şi admiterile. Alla Ceapai a vrut să afle cum şi dacă studenţii şi masteranzii moldoveni reuşesc să se adapteze condiţiilor de învătămînt din străinătate şi unde anume le-ar fi mai uşor. Şi a stat de vorbă cu psihologul Cristian Andrei.


Un interviu cu psihologul Cristian Andrei



Cristian Andrei: „Există o primă perioadă de adaptare, transculturală, în care în comportamentul tînărului basarabean se manifestă o febrilitate, se informează foarte mult, petrece foarte mult timp muncind, face eforturi să se socializeze, să aibă prieteni. După aceea, dacă reuşeşte să obţină ceva clar, un program fix, poate chiar şi un venit, începe să se distanţeze de ceilalţi prieteni basarabeni, prieteni cu care a venit. Acesta este un fenomen universal, peste tot se întîmplă aşa, cînd un individ s-a adaptat cu o cultură, el nu mai strînge rîndurile cu cei de acasă.”

Europa liberă: Putem spune că un tînăr basarabean se adaptează mai uşor în România, de exemplu, decît în alte state europene?

Cristian Andrei
Cristian Andrei: „Bineînţeles că există această aşteptare a fraternităţii. Cînd te duci într-o ţară străină, oricît de îndepărtată, în Australia sau în Canada, îţi face bine să întîlneşti un alt român care să-şi spună cum stau lucrurile pe acolo. Există şi facilităţi, dar şi piedici pentru un basarabean în România, în comparaţie cu a merge în altă ţară. Facilităţile sunt acele de cultură, de fraternitate, de limbă, la urma urmei, nu e nici o dificultate să fii înţeles în limba maternă. Iar piedici ar fi că sunt oameni care atunci cînd sesizează un pic de diferenţă de accent mai rîd, mai sunt dispreţuitori. Sau consideră că eşti mai puţin profesionist, dacă nu ai un accent perfect. În timp ce în Franţa sau în Marea Britanie - are farmecul lui, prin faptul că are un accent deosebit.”

Europa liberă: Totuşi, mentalitatea moldovenilor e încă „veche”, adică sovietică, putem spune: noi mai bine plecăm în Rusia, adică acolo ne adaptăm mai uşor, la nivel de mentalitate?

Cristian Andrei: „Această „nouă Uniune Sovietică” care este internetul este cea care îi atrage mai mult pe tineri. Ultima oară cînd am fost în Chişinău, chiar înainte de a se întîmpla schimbările politice, de orientare politică, se vedea pe faţa tinerilor că vor nişte schimbări şi că gîndesc în limba engleză, universală, mai degrabă, decît în limba rusă.”

Europa liberă: Care ar fi totuşi principalul impediment în adaptarea moldovenilor nu doar în România, dar şi în alte state europene?

Cristian Andrei: „Complexul de inferioritate. Pentru că în general, românii şi moldovenii trăiesc cu acest complex de inferioritate şi atunci cînd un basarabean, un moldovean, pleacă în Occident, în altă cultură, trebuie neapărat să-şi manifeste mîndria faţă de propria origine şi să povestească despre el. Occidentalii sunt impresionaţi de ceea ce povestim despre ţara noastră. În schimb lamentarea, discreditarea propriei ţări nu este bine primită, chiar dacă noi credem că face plăcere celorlalţi. Tot aşa şi cu un tînăr din Basarabia, ar putea să aibă o serioasă problemă, dacă se gîndeşte că pleacă cu un „handicap”. În schimb, dacă îşi vorbeşte limba cu mîndrie… Dacă te duci în Norvegia, de exemplu, şi nu ştii să vorbeşti limba norveghiană, poţi foarte bine să vorbeşti moldoveneşte, la fel cum vorbeşte celălalt norvegiană şi tot v-a înţelege. Adică nu e cazul să te umileşti în faţa cuiva.”
XS
SM
MD
LG