Linkuri accesibilitate

Dr. Galina Șerbacova: „starea sănătăţii mamei, cu părere de rău, mai mult a scăzut decît cum era cu 20 de ani în urmă.”





Suntem într-o săptămână, deja tradiţională, de promovare la scară internaţională a alăptării la sân. Dumnezeu nu poate fi chiar oriunde, aşa că a creat mamele, spune un proverb evreiesc. Vom vorbi în această dimineaţă despre ceva foarte important în viaţa unui om – în trecut sau, pentru prunci, chiar în această clipă – alăptarea la sân. Invitata noastră din această dimineaţă va fi doamna doctor Galina Şerbacova de la catedra de Pediatrie, Neonatologie, facultatea de perfecţionare a medicilor a Universităţii de stat de Medicină şi Farmacologie „Nicolae Testemiţanu”.

Interviul matinal la Europa Liberă: cu dr. Galina Șerbacova despre alimentarea corectă a sugarilor


Europa Liberă: Dacă e ceva cert în lumea asta, dnă Şerbacova, e că laptele matern este stringent, dacă nu chiar vital necesar pentru orice prunc, dacă-l dorim Făt Frumos şi sănătos sau Ileana Cosânzeana la fel de sănătoasă. Problema, se pare, în Republica Moldova e că mai mulţi sugari – după cum arată studiile – nu sunt ţinuţi la sânul mamei atât cât trebuie sau nu sunt hrăniţi exclusiv cu laptele matern o perioadă strict indicată – în primele şase luni de viaţă. Cum stau lucrurile, de fapt?

Galina Şerbacova:
„În R. Moldova, 97 la sută din copii după naştere se alimentează la sînul mamei, dar cu părere de rău numai 30 la sută din nou-născuţi sunt alimentaţi exclusiv natural, adică nu primesc pînă la 6 luni nimic decît laptele matern. Aproape 70 la sută din părinţi încep diversificarea alimentaţiei, introduc alte alimente în afară de laptele matern mai repede decît începînd cu 6 luni. Aceasta este foarte dăunător, pentru că laptele matern este un element ideal care foarte bine se asimilează şi asigură tot ce trebuie să primească un copil sugar pînă la 6 luni.”

Europa Liberă: Tocmai asta vroiam să vă întreb - de ce medicii dezaprobă, cel puţin, asemenea practici? De includere în alimentaţia copiilor a unor adaosuri?

Galina Şerbacova:
„În primul rînd la copii nu este

maturizat sistemul digestiv şi nu este dezvoltat sistemul imun. Iar laptele matern este un element care se asimilează începînd cu cavitatea bucală. Foarte repede se asimilează, spre deosebire de alte tipuri de alimente.”

Europa Liberă: Procentual, câţi prunci, de altfel, dacă există statistici sau măcar estimări, nu sunt alăptaţi la sân?

Galina Şerbacova
: „Din diferite motive este normal undeva 3 procente nu sunt alimentaţi deodată, din sala de naştere. Sunt diferite contraindicaţii pentru mame, cum ar fi HIV/SIDA, tuberculoza cu eliminarea bacililor, sunt mame care au boli oncologice sau primesc diferite medicamente. Dar există şi patologii în cazul copiilor care nu permit alăptarea cum ar fi maladiile congenitale etc.”

Europa Liberă: Vrând – nevrând ajungem la o problemă foarte importantă: ce vă spune experienţa Dvs.? Starea sănătăţii mamelor în general arată o îmbunătăţire sau se poate vorbi de un declin?

Galina Şerbacova:
„În general, starea sănătăţii mamelor nu merge spre îmbunătăţire. Cu părere de rău, la noi mamele, fetele, femeile tinere nu se pregătesc suficient de bine pentru a naşte un copil sănătos. Femeile nu sunt examinate, au un şir de infecţii, şi e clar că starea sănătăţii mamei, cu părere de rău, mai mult a scăzut decît cum era cu 20 de ani în urmă.”

Europa Liberă: Fiecare a doua mamă din mediul rural sau din familiile sărace foloseşte în alimentaţia mixtă a sugarului ca supliment în primul rând laptele de vacă. De ce ar trebui să îngrijoreze, dacă ar trebui, această realitate?

Galina Şerbacova:
„În natură fiecare lapte este determinat genetic pentru prunc. Şi laptele de vacă conţine pentru viţel mai multe proteine care nu se asimilează bine şi aceasta este foarte dăunător pentru stomacul şi aparatul digestiv al unui prunc.”

Europa Liberă: La cît aţi indica introducerea acestui aliment?

Galina Şerbacova:
„Laptele de vacă ideal se introduce după vîrsta de 2-3 ani. Şi cel de capră la fel.”

Europa Liberă: Unii zic că cel de capră stimulează imunitatea…

Galina Şerbacova:
„Nu-i corect. Pentru că laptele de capră este foarte gras şi în grăsimi se dezvoltă diferite bacterii

dăunătoare. Laptele de capră, ca şi de vacă, este dăunător pentru un copil pînă la minim 2 ani, dar şi pînă la 3 ani.”

Europa Liberă: Există o întreagă industrie care produce pentru copii fel de fel de adaosuri, mîncăruri, prafuri şi se pare că toată lumea această producătoare, toţi aceşti producători spun că produsele sunt total inofensive, folositoare chiar pentru prunci. Recomandarea dv. care ar fi totuşi în privinţa aceasta - maximă atenţie sau să se lase mamele, taţii, pe mâna lor?

Galina Şerbacova:
„Da, acum sunt foarte multe amestecuri şi fiecare companie se luptă ca să fie produsul lor cît mai aproape de laptele matern. Dar natura rămîne cea mai deşteaptă şi nimeni n-a reuşit să facă exact forma laptelui matern. Ca tare, la toate amestecurile este scris pe cutie că laptele matern este cel mai bun aliment pentru nou-născuţi. După toate datele, firmele acestea nu au dreptul să pună fotografia copilului pe cutiile acestea şi numaidecît trebuie să scrie că se adaogă după indicaţiile medicale.”

Europa Liberă: Există vreo statistică care ar arăta numărul mamelor care renunţă de bună voie la alăptarea copiilor? E în creştere acest indice?

Galina Şerbacova:
„În creştere, cu părere de rău, mai ales în mediul rural. Unde se introduce foarte des laptele de vacă, amestecuri diferite, biscuiţi şi alte produse care nicidecum nu pot fi admise pentru alimentaţia bebeluşilor. Dacă în mediul urban undeva 41 la sută din părinţi alimentează corect copii, atunci în mediul rural – 21 numai la sută din mămici sunt exemplare şi alimentează copii după sfatul medicilor.”

Europa Liberă: Pe de altă parte, există tot mai multe mămici se plîng că nu au cu ce alimenta copii, nu au lapte. Aţi observat şi acest fenomen – tot mai multe mame care să nu poată să ofere copiilor laptele matern?

Galina Şerbacova:
„Ca atare, reflexul de alăptare este unul fiziologic. Cu cît mai des pui copilul la sîn, cu atît mai mult apare laptele. Şi dacă mama este încurajată să facă asta, dacă este instruită, atunci nu e nici o problemă. Fenomenul acesta – de hipogalaxie – este foarte rar. Şi de aceea, dacă noi corect învăţăm mama după naştere şi cînd facem consiliere la 32 de săptămîni, cînd pregătim pentru naştere mămica, şi facem dominantă alimentaţia naturală, atunci orice mamă va putea alimenta.

Şi trebuie mămica permanent supravegheată, cît mai des întîlniri cu mămicile de organizat şi clar că trebuie mai multe emisiuni pentru mămici. Şi să le învăţăm că cu cît mai tîrziu o să introducem toate alimentele, cu atît mai bine o să fie pentru un nou-născut, un sugar. Cu atît mai sănătos o să fie copilul cu cît mai corect va fi alimentat în primii 3 ani de viaţă.”

Europa Liberă: La sân sau la biberon, când totuşi trebuie hrănit bebeluşul: la ore fixate sau totuşi atunci când plânge a foame, ca să spunem aşa ?

Galina Şerbacova:
„Ca atare copilul se alimentează la cerere. Dar pentru fiecare copil se face regim individual.”

Europa Liberă: Aşadar, dacă ţi-e foame, trebuie să plîngi ca să obţii ceva. Dna Şerbacova,vă mulţumim.
XS
SM
MD
LG