A început admiterea la instituţiile de învăţământ din România şi corespondenta Europei Libere Alla Ceapai a vrut să afle care sunt facultăţile cele mai căutate, centrele universitare cele mai populare între absolvenţii din Republica Moldova, discutând cu Stanislav Vrednic, care anul trecut a absolvit facultatea de arhitectură în România.
Un interviu cu Stanislav Vrednic
Stanislav Vrednic: „Vreau să spun că nu eram prea sigur cînd am ales facultatea de arhitectură, dar eu credeam că e nevoie de mai multă seriozitate să faci construcţii, dar arhitectura era partea mai artistică. Plus la asta mi-am adus aminte că în copilărie îmi plăcea să desenez.”
Europa liberă: Dar de ce în România şi nu în Republica Moldova?
Stanislav Vrednic: „Cu părere de rău, suntem într-o ţară unde studiile lasă de dorit. Oamenii care vor să înveţe, învaţă peste tot, dar era vorba că în România este mai bine şi mai serios.”
Europa liberă: Ce speranţe ai avut tu cînd plecai la România să faci o facultate?
Stanislav Vrednic: „Nu ştiam unde mă duc, dar vorba aia un viitor mai luminos şi mai bun, fiindcă credeam că o să am un viitor mai sigur sau nişte cunoştinţe mai puternice.”
Europa liberă: Şi ai preferat să mergi cu taxă în România?
Stanislav Vrednic: „Da e mai bine cu taxă în România, decît aici la buget.”
Europa liberă: Sperai şi la un loc de muncă acolo?
Stanislav Vrednic: „Într-un an, trei, patru, în care vezi colegi care şi-au găsit de lucru, te uiţi şi tu cum să faci, cum să apuci şi tu să munceşti. Mi-a fost greu să găsesc ceva de lucru. Eu vreau să spun că la noi, în ţările post comuniste, noi deseori învăţăm şi nu ştim de ce, fiindcă nu există o legătură între facultate şi job. Eram iubiţi noi acolo basarabenii în România, dar era mai greu basarabeni să fii să îţi găseşti ceva de lucru.”
Europa liberă: Iubiţi cu adevărat sau iubiţi între ghilimele?
Stanislav Vrednic: „Nu ştiu, în diferite părţi ale României se mai fac glumiţe pe seama moldovenilor, dar în Iaşi tot timpul ne-au primit cu braţele deschise. Cînd te mai dai cu limba lor şi nu te mai observă, ai o stare de linişte. Iniţial, toţi sunt curioşi şi curiozitatea asta te oboseşte. Deseori, începea să mă streseze prietenia asta din start, numai din cauza că eşti basarabian, dar după un an te simţi bine acolo, după doi ani nu mai vreai să vii acasă.”
Europa liberă: Tu ai stat la cămin?
Stanislav Vrednic: „Am avut o tentativă să stau la apartament, dar cînd faci studii e mai convenabil să stai în cămin, fiindcă sunt mai multe creiere unul lîngă altul, poţi fi ajutat, poţi ajuta şi tu.”
Europa liberă: Dar condiţiile la cămin cum sunt?
Stanislav Vrednic: „Cînd am terminat eu facultatea, nu străluceau. Aveai elementarul, gen căldură, pat, apă caldă. Cînd eşti tînăr, stai cu mai mulţi în cameră, cîte patru. Cu cît mai bine înveţi, ajungi să ai cameră de două persoane. Dacă eşti şmecher, poţi să ai cameră în care stai singur, cameră în care să ai propria baie şi tot ce îţi trebuie. Ce înseamnă să fii şmecher? Înseamnă să înveţi ca lumea şi să fii printre primii la cazare.”
Europa liberă: La nivel de calitate de studii, că totuşi faci un master în Moldova, care e diferenţa?
Stanislav Vrednic: „Noi nu avem calitate aici. Dar avem un procentaj de profesori care m-au dezamăgit, plus la asta avem corupţie aici, sunt la ordinea zilei aici şi aşa numitul cumătrism. În România, la facultatea mea, în cel mai rău caz eu nu am auzit să se dea mită şi asta e un plus - se dă mită în România la anumite facultăţi, eu am auzit, eu am avut noroc să fac o facultate unde nu s-a dat. Ei au salarii mai bune decît profii noştri şi ei pot să-şi piardă lucrul lor pentru 500 de euro, ei nu sunt motivaţi.”
Europa liberă: Profesorii vă abordau la egal pe cei din Basarabia cu cei din România?
Stanislav Vrednic: „Deseori aş spune că închideau ochii la anumite lucruri. Aveau un zâmbet micuţ aşa care denotă că îi place cum vorbeşti. Chiar dacă făceam greşeli, cred că ne ajutau, erau profesori despre care se spunea că le plac moldovenii, deci stau calm: o să trec examenul.”
Europa liberă: Acum că munceşti în Moldova, poţi aplica practic cunoştinţele din România?
Stanislav Vrednic: „Sunt mulţi termeni folosiţi în limba rusă aici, sau e amuzant să vezi proiecte care au borderouri scrise în română-rusă, sau în inexistenta „limbă moldovenească”. Cum e Moldova aşa e şi arhitectura în Moldova, cu mici tangenţe spre Europa şi cu mici tangenţe „Made in Russia”.
