Linkuri accesibilitate

Ion Harea: „Ne vom strădui să schimbăm percepția lucrurilor.”




Ion Harea, fostul preşedinte al raionului Ungheni, este, deja de o saptamana, consilierul preşedintelui Consiliului Judeţean Iaşi, Constantin Simirad. Ion Harea va activa mai mult în R. Moldova şi se va ocupa de relaţia Consiliului Judeţean Iaşi cu R. Moldova şi de Asociaţia «Euroregiunea Siret-Prut-Nistru», care are în componenţa sa, pe lângă judeţele Iaşi şi Vaslui, 20 de raioane din R. Moldova. Ion Harea este invitatul Europei Libere in aceasta dimineata.

Interviul matinal la Europa Liberă: cu Ion Harea despre relațiile moldo-române, cooperarea cu Moldova de dincolo de Prut și perspectivele unei euroregiuni



Europa Liberă: Ați spus că numirea dumneavoastră în funcția respectivă este o finalitate logică a tuturor acțiunilor pe care le-ați întreprins în ultimii ani în vederea stabilirii unor relații cât mai strânse între raionul Ungheni și județul Iași. Haideți, pentru început, să vedem cum caracterizați actualmente relația moldo-română și daca cumva e valorificat pe deplin potențialul de cooperare moldo-român?

Consilierul Ion Harea

Ion Harea: „Vreau să adaug la cele spuse ca este o viziune nouă în construcția relațiilor cu Republica Moldova a domnului Simirad, și anume acele declarații care spun că Republica Moldova poate fi integrată în Uniunea Europeană doar prin România, sper că aceasta este o finalitate a acelei noi viziuni. Vrem sau nu vrem, dar Moldova este țara care are foarte multe în comun cu România, mai mult decât atât, o mulțime de tineri de ai noștri își fac acolo studiile.

Cu siguranță, domnul Simirad vede altfel aceste relații și ca o finaliate logică a celor întâmplate mi-a propus să preiau acest domeniu și să-l păstoresc. Îmi pare bine și sunt onorat să stau alături de o asemenea personalitate, care este domnul Simirad, trecut prin diplomație, primărie, trecut și prin calitatea sa de președinte al Consiliului Județean, cu siguranță că vom dinamiza acele acțiuni care se numesc, dacă vreți, relații economice, culturale, interumane.

Să știți că la Ungheni chiar a demarat un sondaj, să zicem, care a pus întrebarea: ce fel de relații ar fi bine ca domnul Harea să le promoveze între raionul Ungheni și Iași? Eu cred că ele sunt comune pentru Republica Moldova și voi face tot posibilul ca în toate raioanele, și cele 20, care sunt parte componentă a euro-regiunii, și celelalte, nu voi face deosebire, deoarece pentru mine este important ca toate să fie la locul lor.”

Europa Liberă: Eu vă întrebam cum caracterizați relația moldo-română.

Ion Harea:
„În ultimul timp relațiile moldo-române sunt în ascensiune. Dacă o luăm, toate spun aceste lucruri, și schimburile de mărfuri și relațiile, v-am spus despre copiii noștri care învață în România și în alte treburi. Ele sunt în ascensiune, dar au fost un timp în stagnare. Eu vreau să va dau doar un singur exemplu: în ultimele întâlniri pe care le-am avut la Iași și nu numai, mulți dintre cetățenii români încă poartă careva frică.”

Europa Liberă: De ce ar fi avut frică?

Ion Harea:
„Hai să ne amintim de perioada aceea rece, în perioada guvernării comuniste, cand era interzisă intrarea în Republica Moldova. Foarte multe persoane erau declarate non-grata, nu știu de ce. Era o frică. Acum, încetul cu încetul această frică dispare și relațiile se încălzesc.”

Europa Liberă: Țin minte, pe cand erați la cârma raionului Ungheni, euroregiunea nu activa, așa cum spuneați dumneavoastră, din cauza politicilor anti-românești ale guvernării. Care este potențialul acestor euro-regiuni acum?

Ion Harea:
„Vreau să vă zic ca imediat cu venirea noastră, atunci în 2007, am reanimat activitatea acestor euro-regiuni, deoarece am văzut anume forma sau, dacă vreți, mijloacele de a ajunge cât mai ușor unii la alții și de a înțelege că suntem necesari și utili unii altora. Am pus în mișcare un lucru. Am spus, domnule ministru, în mandatul meu, și ca președinte al raionului și ca vice-președinte al euro-regiunii am elaborat și aprobat propria strategie. E o strategie care cuprinde peste 2 milioane de cetățeni, o strategie care cuprinde 20 de raioane din Republica Moldova și 2 județe din România.”

Europa Liberă: Urma să accesați fonduri europene, am înțeles că ele se cifrau la 100 de milioane de euro în acești ani. Au fost investiți bani, se incepe investirea lor în rezolvarea celor mai importante probleme comunitare?

Ion Harea:
„Doamnă Valentina, primul lucru care acum

s-a reușit, recent a fost lansat proiectul în rețeaua de comunicare între cele 20 de raioane și județe ca să fie online, una la mână, și doi, acum se lucrează asupra la foarte multe proiecte, vă spun numai despre câteva: prima, ceea ce ține de deschiderea unui centru agro-alimentar comun a euro-regiunii în graniță Sculeni, Ungheni. Doi, ceea ce ține de râul Prut, pe ambele maluri să apară careva pensiuni, ăștia-s bani grei. Aceste proiecte acum cu greu se împing.”

Europa Liberă: De ce cu greu?

Ion Harea:
„Cu greu, deoarece încă mulți se uită sceptic la aceste lucruri.”

Europa Liberă: Îmi amintesc că în perioada de început a euro-regiunilor mulți președinți de raioane erau neîncrezători în privința îmbunătățirii vieții locuitorilor prin intermediul unor proiecte transfrontaliere, mă refer aici la drumuri, apeducte, agent termic, gazificări, canalizare... Și-au schimbat părerea? Au venit alții, acum sunt alți președinți de raioane.

Ion Harea:
„Ne vom strădui să schimbăm cât de cât percepția lucrurilor, deoarece unul din proiecte care se realizează acum este conexiunea gazoductului Ungheni-Iași, care va fi, pana la urmă, o conexiune la gazoductul european. Mai mult ca atât, este vorba de acel drum care vine dinspre Ungheni care duce spre Prut. Vrem să scurtăm din distanța ceea care merge din Ungheni prin Sculeni, să mergem direct pe aici.”

Europa Liberă: Construcția gazoductului Ungheni-Iași până unde a ajuns?

Ion Harea:
„Lucrările s-au facut, partea tehnică e terminată, sunt bani alocați și se încep degrabă lucrările propriu-zise.”

Europa Liberă: Sincer se îmbunătățește infrastructura, sunt creeate noi locuri de muncă, cum e?

Ion Harea:
„Cu siguranță că toate vin greu. Hai să spune că până cand unii președinți de raioane, și chiar președintele Consiliului Județean Vaslui trebuie să înțeleagă un lucru, că până nu pui tu un leu, nu-ți dă nimeni altcineva nimic. Noi întâi venim cu cotizația euro-regiunii, care formează un fond, pentru ca pe urmă de a veni cu contribuții la proiect. Orice proiect, fie mare sau mic, fără contribuții nimeni nu-ți dă nimic.”

Europa Liberă: Lucrurile trebuie să se mai așeze.

Ion Harea:
„O să le așezăm, doamnă, dar cu siguranță că lucrurile trebuie să accelereze puțin în percepția celor care au venit la guvernarea raioanelor. Dacă se încăpăținează un om, pierd sute de mii de cetățeni. O persoană poate spune „nu!” și poate suferi toată populația raionului. Euro-regiunea a primit acum o hotărâre: cei care nu plătesc un an sau mai mult cotizațiile, vor fi cu drept de vot consultativ, adică scoși din cursă. Adică: dacă vrei - participi, dar dacă nu dai bani, nu poți participa.”

Europa Liberă: Mulți se așteptau să crească imediat veniturile la buget, se așteptau ca investițiile să aducă venituri, chiar dacă nu peste noapte, dar să aducă.

Ion Harea:
„Să zicem așa, noi suntem cumva puțin cam colerici. Ne place repede să vedem dacă primim. Dacă nu primim - gata am lăsat. Nu este așa. Lucrurile se așează puțin mai încet. Pana la urmă suntem încercați și de europeni, de cei care dau bani, să vada dacă ăștia vor sau numai tulbură apele. Eu vă spun direct, deoarece deja am trecut prin școala asta: atunci cand vii concret, vorbești concret, insiști concret, demonstrezi, precis că ești înțeles.”

Europa Liberă: Partenerii de dincolo de Prut sunt hotărâți să facă investiții în partea asta a râului?

Ion Harea:
„Foarte multă lume este predispusă de a ajunge în partea asta, dar și noi trebuie să fim atenți, acolo ca și aici sunt oameni șmecheri, sunt diferiți, nu trebuie să dăm drept etalon daca s-a întâmplat vreun caz rău. Se întâmplă. Ce, noi pe puțini am amăgit sau pe noi puțini ne-au amăgit? Este vorba despre aceea că, în fond, cei care vor să dezvolte cu adevărat o relație durabilă, stau pe relațiile acestea și construiesc.”

Europa Liberă: În altă ordine de idei, pentru că nu mai sunteți în administrația locală, vă întreb totuși cum vi se pare crearea noilor coaliții? Așa, dintr-o parte, cand nu mai activați în cadrul administrației publice locale.

Ion Harea:
„Alte noi coaliții, ce aveți în vedere? Ca să înțeleg corect...”

Europa Liberă: S-au creeat acum fel de fel de coaliții: PLDM-PCRM, PD-PCRM...

Ion Harea:
„M-aș abține de la răspuns dar totuși o să vă zic ceva. Nu este absolut o strategie a partidelor de a face asa ceva. Este percepția lucrurilor din teritoriu. Eu cred că o să am odată ocazia să mă expun si asupra acestui lucru, căci legislația Republicii Moldova în ce ține de alegerile locale este imperfectă, și o să vă zic de ce: un primar este ales direct, se unesc în cadrul unui consiliu raional aproximativ 20 de consilieri care au o viziune și impun situația la toți ceilalți. Dar pana la alegeri ei nici n-au comunicat între ei. Este corect? Un guvernator de raion trebuie să fie ales direct prin votul cetățenilor, atunci el nu va putea fi influențat nici politic și nici în alt fel. Alta e problema, că, până la urmă, câți cetățeni participă la vot? Nici 60%! Atunci se primește că dacă vin 12 consilieri în cadrul consiliului raional, reiese că 15% conduc raionul. Oare este corect? Mie mi se pare că nu.”

Europa Liberă: Dumneavoastră v-ați simțit abandonat după ce ați fost membru AMN și nu ați mai ajuns la PLDM?

Ion Harea:
„Probabil că așa s-au văzut lucrurile. Eu nu voi ține pică pe nimeni, eu întotdeauna mi-am găsit propriile greșeli. Dacă s-a întâmplat așa, înseamnă că probabil în primul rând eu am greșit undeva. În rândul doi, eu sunt o persoana cam incomodă multora. Cu mine nu se discută așa că hai să batem mâna, să spălăm mână pe mână și apoi să spălăm fața cu ambele mâini. Nu! Eu am pozițiile mele pe toate problemele. Și nu numai, eu întotdeauna aleg poziția cea mai judicioasă.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG