Linkuri accesibilitate



S-ar putea ca miercuri dimineaţă, americanii să se trezească într-o ţară care a intrat în incapacitate de plată. Ceea ce la nivelul unei firme s-ar traduce prin faliment. Iar şansele unui compromis în Congres privind ridicarea plafonului de îndatorare nu sunt foarte mari. Ileana Giurchescu rezumă relatările corespondenţilor Europei Libere:


SUA, tot mai aproape de incapacitate de plată



În cursul nopţii, şansele ca America să nu intre în incapacitate de plată au scăzut pentru că au apărut disensiuni în tabăra republicană.

După cum ştie, democraţii şi republicanii au lucrat la soluţii alternative care să permită ridicarea plafonului pus acum la ceva peste 14 trilioane de dolari. Planuri care însă nu au şanse de a câştiga, singure, majoritatea în Congres.

Acum însă, liderul camerei reprezentanţilor John Boehner a descoperit că nu are nici măcar sprijinul tuturor aleşilor republicani pentru propunerea sa: şi anume ca plafonul să fie ridicat treptat, ceea ce ar fi prelungit bătălia financiară până în campania electorală de anul viitor pentru preşedinţie.

De la al doilea război mondial încoace, ridicarea plafonului de îndatorare a fost mai degrabă o decizie de rutină în Congres, deşi nu lipsită câte odată de momente dramatice: Ronald Reagan, icoană a republicanilor, s-a aflat în situaţia de a avertiza Congresul că America ar putea intra în incapacitate de plată, cu consecinţe „incalculabile”. Era la sfârşitul anilor 80. Cele mai mari datorii au fost făcute de administraţia George W. Bush, care după atacurile teroriste din 11 septembrie a început două războaie: în Afganistan şi Irak.
Pe perioada celor două mandate Bush, Congresul a ridicat de 7 ori plafonul datoriei publice.

Aşa că de miercuri, 3 august, administraţia americană ar putea să nu mai fie capabilă să achite pensii, ajutoare sociale sau medicale, salariile angajaţilor federali. Ceea ce desigur, va reduce puterea de cumpărare a americanilor, subminând astfel şi renaşterea, plăpândă, a economiei.

Dar preşedintele Obama avertiza luni, într-un discurs televizat, că pe termen lung, consecinţele se vor face resimţite în lumea întreagă, dacă agenţiile de rating vor scădea calificativul de AAA dat Americii şi solvabilităţii ei.

Charles Rowley, profesor de economie la Universitatea Mason de lângă Washington, crede că efectele unei descalificări a datoriei americane vor fi incomparabil mai mari decât ale actualei crize financiare din zona euro.
America este o economie centrala, continuă profesorul Rowly, asa că nu va putea fi evitat efectul contaminării. Foarte multă lume deţine titluri americane de trezorerie, foarte multe bănci, din lumea întreagă, se bazează pe faptul că îşi vor recupera banii. Şi mulţi investitori ar putea să părăsească America sau dolarul pentru ţări şi valute mai sigure.

Preşedintele Obama a fost sfătuit de unii, cum ar fi fostul preşedinte Bill Clinton, să ridice plafonul datoriei publice, ignorând Congresul. Ideea este că ar putea invoca articolul 14 din Constituţie care precizează că „validitatea datoriei publice... nu poate fi pusă în discuţie” . Este un articol introdus in timpul războiului de secesiune din secolul 19, iar Obama crede, pe bună dreptate, că ar putea provoca un nou război, de data aceasta constituţional, dacă ar invoca acest articol.
XS
SM
MD
LG