Linkuri accesibilitate

Un plan de predare mai eficientă a limbii române în Găgăuzia


Făt Frumos din Lacrimă și limba română într-o zonă rusolingvă

Făt Frumos din Lacrimă și limba română într-o zonă rusolingvă

„Majoritatea dintre noi am comunicat doar în rusă, dar noi vrem copiii noştri să facă faţă concurenţei şi să fie membri egali ai societăţii.”




La sesiunea de bacalaureat din acest an fiecare al zecelea elev din Gagauzia a eșuat la examenul de limbă română, iar intre cei care l-au promovat media a fost de sub 7. Motiv pentru autoritatilor gagauze să dea vina pe politicile de integrare lingvistica promovate de Chisinau. Lucia Diaconu relatează:

Subiectul a revenit în atenţia opiniei publice după ce guvernatorul UTA Găgăuzia, Mihail Formuzal a cerut Ministerului Educaţiie de la Chişinău să repete examenul la română pentru cei aproximativ 100 de elevi care nu l-au promovat, motivînd că în regiune lipseşte mediul românesc, ceea ce ar face însuşirea limbii mai dificilă.

Limba română în autonomia găgăuză: realități și perspective


Chişinăul a rămas pe poziţia că elevii corigenţi trebuie să repete examenul la anul, dar a acceptat să le elibereze certificate care ar confirma că au studii liceale ca să şi le poată continua. Între timp Mihail Formuzal a fost citat de mai multe surse media sugerînd că autorităţile de la Chişinău nu fac îndeajuns pentru a asigura necesităţile lingvistice ale găgăuzilor.

Nemulţumiri pe care le-a confirmat pentru postul nostru de radio Nicolae Stoianov, vicebaşcanul Găgăuziei: „La noi lipseşte mediul de comunicare. Ca elevul care iese de pe băncile liceului să poată folosi limba română, este nevoie ca şi cei maturi să o ştie. Dar noi nu avem programe complexe de stat pentru adulţi, în afară de cursurile organizate de ANTEM, de studiere a limbii de stat, de aceea nici mediu nu este. Şi mai e ceva: noi nu o dată am pus problema că nu avem profesori cu pregătirea necesară, pentru care româna să fie limbă nativă.”

După mai multe replici care au urmat din ambele părţi, autorităţile de la Chişinău şi Comrat au decis să elaboreze împreună un plan de predare mai eficientă a limbii de stat. Anunţul a fost făcut pentru Europa Liberă de ministrul Educaţiei Mihail Şleahtiţchi: „Aceste acţiuni presupun mai multe cadre didactice calificate, care nu erau îndestul pe anumite segmente ale UTA Găgăuzia. Mai apoi aceasta înseamnă mai multă activitate extracuricculară, mai mult ajutor acordat copiilor care întîmpină dificultăţi în studierea limbii române.”

Fostul deputat, ziarist şi diplomat găgăuz Fiodor Angheli înclină însă să creadă că pentru a urni situaţia din punctul mort un plan de eficientizare a predării limbii române în şcolile din Găgăuzia este prea puţin, însă combinat cu un climat social care să-i convingă pe găgăuzi de necesitatea cunoaşterii limbii de stat acesta ar putea da în sfîrşit rezultate. Imboldul urmînd să-l dea, după părerea lui Fiodor Angheli, în primul rînd autorităţile locale: „Şi conducerea, şi liderii autonomiei nu ştiu limba română, bineînţeles că ei ar trebui să dea un exemplu...”

I-am întrebat pe cîţiva găgăuzi cît de motivaţi sînt în acest moment să studieze limba română:
- „Pe de o parte de limba română este nevoie, pe de altă parte mulţi vorbesc în rusă pe care toţi o ştiu.”
- „Acolo sînt şcoli ruseşti. Eu nu ştiu de ce ei nu cunosc româna, eu o ştiu că lucrez la Chişinău.”
- „La noi populaţia e rusolingvă, de aceea noi nu prea ştim româna. Copiii o învaţă la şcoală, dar noi aşa... la nivelul ăsta. ”
- „Dacă îşi fac planuri să meargă peste hotare de limba română nu prea este nevoie... ”
- „Majoritatea dintre noi o perioadă din viaţă am comunicat doar în rusă, dar noi vrem copiii noştri să facă faţă concurenţei şi să fie membri egali ai societăţii.”

Care ar trebui să fie abordarea autorităţilor în aceste situaţii, l-am întrebat pe analistul Igor Boţan: „Abordarea trebuie să elimine din start eventualele tensiuni pentru că scopul autorităţilor moldovene este armonia cetăţenească, lingvistică. Doi: principiile statului de drept nu pot fi ignorate, pentru că dacă se cedează acest lucru se va perpetua. Dar toate aceste abordări trebuie să fie cît se poate de oneste, decente cu bunăvoinţă fiindcă altfel riscăm să mai avem un focar de neînţelegeri.”
XS
SM
MD
LG