Linkuri accesibilitate

Kosovo revine pe agenda ONU


Poliţist kosovar, urmărind devastarea punctului de trecere de la Jarinje, la frontiera cu Serbia, 27 iulie 2011

Poliţist kosovar, urmărind devastarea punctului de trecere de la Jarinje, la frontiera cu Serbia, 27 iulie 2011

Belgradul şi Priştina se acuză reciproc de orchestrarea violenţelor de la punctele de trecere a frontierei.



Consiliului de Securitate ONU se întruneşte de urgenţă, astăzi, pentru a examina violenţele din nordul Kosovo între poliţia kosovară şi etnici sârbi – o şedinţă convocată la cererea Serbiei, dar care, contrar cererii, va avea loc cu uşile închise. Între timp, militarii NATO de menţinere a păcii au preluat astăzi controlul la două puncte de trecere a frontierei, aflate în centrul confruntărilor.

Pentru prima dată de la proclamarea independenţii Kosovo faţă de Serbia în 2008, guvernul etnicilor albanezi de la Priştina a încercat, luni, să ocupe două puncte de frontieră din nordul populat preponderent de etnici sârbi.


Kosovo revine pe agenda ONU



Operaţiunea poliţiei speciale de la Priştina, soldată cu moartea unui poliţist în confruntări cu etnici sârbi, a fost lansată cu scopul de a impune o interdicţie de import a mărfurilor sârbeşti, în urma unei interdicţii similare impuse de guvernul de la Belgrad.

Miercuri, etnici sârbi purtând măşti au atacat la rândul lor punctele de trecere a frontierei ocupate de poliţia kosovară. Atacatorii au demolat cu buldozerele postul 1 de la Jarinje. S-au făcut auzite focuri de armă, iar militarii NATO de menţinere a păcii care au intervenit spun că s-a tras şi asupra lor.

Premierul kosovar, Haşim Thaci a acuzat guvernul sârb de la Belgrad că ar fi orchestrat violenţele:

Thaci a spus miercuri că o grupare criminală organizată condusă de structurile paralele ale sârbilor din nordul Kosovo a atacat la îndemnul autorităţilor de la Belgrad mai întâi postul 1, iar apoi postul 31 de la Brnjak. „Aceste acte de violenţă au fost comandate, coordonate şi conduse de cele mai înalte structuri politice ale Serbiei”, a spus premierul kosovar.

Dar şi Belgradul a spus că atacurile sunt opera unor „extremişti şi grupări criminale”.

Ministrul sârb pentru Kosovo, Goran Bogdanovic, aflat miercuri în vizită la postul de la Jarinje a condamnat atacurile. El a spus că extremişti şi grupări criminale şi nu populaţia sârbă din regiune, se face responsabilă. „Cele întâmplate nu contribuie la pacea şi stabilitatea în Kosovo şi Metohija. Totuşi vom continua să luptăm pentru drepturile noastre şi vom face tot ce ne stă în putinţă pentru a restabili aici legea şi ordinea”, a spus oficialul sârb.

Guvernul de la Belgrad nu a încetat să considere Kosovo drept teritoriu al Serbiei, în ciuda independenţei proclamate de fosta provincie sârbă cu mai mult de trei ani în urmă. În nordul Kosovo locuiesc aproximativ 60 de mii de etnici sârbi majoritari, care încă mai consideră Belgradul drept capitala lor. Tensiunile inter-etnice au rămas tot timpul ridicate de la intervenţia NATO în iunie 1999 şi partajarea de facto a regiunii nordice de-a curmezişul oraşului Mitrovica.

Guvernul de la Priştina nu şi-a impus vreodată până acum controlul la posturile de graniţă din nordul Kosovo. Iar operaţiunea pe care au lansat-o luni forţele speciale kosovare nu a fost consultată cu partenerii internaţionali. Un fapt confirmat de Statele Unite şi Uniunea Europeană care au făcut apel la guvernele de la Belgrad şi Priştina să aplaneze tensiunile.
XS
SM
MD
LG