Linkuri accesibilitate

Experţii spun că anumiţi funcţionari au fost avansaţi în funcţii, în loc să fie traşi la răspundere.


Funcţionarii vizaţi în hotărârile Curţii de Conturi că ar fi gestionat fraudulos banii publici nu ajung să fie traşi la răspundere. Este concluzia unui studiu al organizaţiei Transparency International Moldova. Experţii au monitorizat acţiunile autorităţilor publice după ce Curtea de Conturi a efectuat un control privind activitatea finaciar-economică în anii 2003-2009 la Ministerul de Interne.


Dreptul tău: Gestionarea transparentă a banilor publici



Raportul de audit al Curţii de Conturi înşiruit pe 30 de pagini arată că două imobile au fost vândute în 2007, aducând bugetului un prejudiciu de 27,5 milioane de lei. De asemenea, mobilă de lux, telefoane mobile, automobile şi alte obiecte cu valoarea totală de peste 13 milioane de lei au fost procurate pentru conducerea MAI cu încălcarea legislaţiei privind achiziţiile publice. Controlul a mai arătat că din bugetul MAI a fost plătită arenda pentru filialele Partidului Comuniștilor, pe vremea când Gheorghe Papuc era ministru.

Chiar dacă legislaţia prevede pedepse severe pentru delapidarea averii străine, neglijenţă în serviciu și abuz de putere, până în prezent nici uneia dintre persoanele vizate nu i-a fost aplicată nici măcar o sancţiune disciplinară. Dimpotrivă, experţii Transparency International Moldova au constat că unii funcţionari au fost avansaţi în funcţii.

Ianina Spinei
Ianina Spinei: „Răspunsurile pe care le-am primit de la Cancelaria de Stat şi de la MAI la solicitarea privind persoanele sancţionate disciplinar se contrazic: cancelaria spune că mai multe persoane vinovate au fost sancţionate, iar două - concediate, iar MAI ne răspunde că nicio persoana n-a fost sancţionată disciplinar, deoarece unele s-au concediat de bună voie. Este alarmant că funcţionarii care au admis încălcări au plecat din serviciul public, primesc pensii sau salarii bune, unele au fost chiar avansate înalte ale autorităţilor publice, ele au comis abateri, eventual, infracţiuni, care trebuiesc dovedite de organele de drept şi nu au fost pedepsite. Care ar fi motivaţia pentru un poliţist onest, când vede alături persoane care comit infracţiuni şi ies basma curată?”

Curtea de Conturi a mai stabilit că MAI a gestionat fraudulos nu numai banii publici , dar şi 1,4 milioane de lei donați de Consiliul Europei şi Asociaţia Europeană a Colegiilor de Poliţie în anii 2003-2008 pentru instruirea poliţiştilor. Organele de drept au confirmat ulterior încălcările stabilite de Curtea de Conturi şi au pornit 7 dosare penale şi 3 civile. În prezent însă pe rol se mai află doar 3 dosare penale şi 1 dosar civil.

Ianina Spinei: „Având în vedere faptul că multe dintre abaterile constate de Hotărârea Curţii de Conturi au avut loc în anii 2002-2009, există riscul să expire termenul de prescripţie şi, ca rezultat , persoanele vinovate să nu fie trase la răspundere , iar prejudiciul adus statului să nu fie restituit!”

De cealaltă parte, oamenii legii spun că legislaţia nu prevede răspundere pentru deciziile luate de un organ colectiv, de aceea, de cele mai multe ori, este dificil de stabilit persoana care se face direct vinovată de luarea unor decizii în urma cărora a fost prejudiciat bugetul. Șeful Direcţiei Urmărire penală din cadrul Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției, Bogdan Zumbreanu:

Bogdan Zumbreanu
„Foarte des în documentele care parvin la noi găsim formulări de genul „grupul de achiziţie”, „conducerea MAI”, „conducerea Comisariatului General de Poliţie”. Noi nu putem atrage la răspundere penală conducerea MAI, grupul de achiziţie, consiliile. Este stringentă necesitatea adoptării unei legi privind responsabilitatea funcţionarului public, unde va fi indicată răspunderea în cadrul grupurilor, consiliilor locale, fiindcă toate ilegalităţile se fac sub paravanul deciziilor grupurilor de achiziţii, consiliilor şi aşa mai departe…”

În același timp, reprezentanţii actualei conduceri a Ministerului de Interne spun că vina funcţionarilor poate fi dovedită dacă există voință în acest sens. Șeful adjunct al Direcţiei Generale Finanţe a MAI, Tudor Moisei: „Unii conducători şi-au permis şi au premiat cu boilere, mobilă, televizoare şi alte cadouri de preţ . Desigur, responsabilitatea îi revine conducătorului entităţii date care a emis ordinele pentru premierile respective. Aşi spune că dacă ar fi o voinţă, s-ar putea de ridicat acele documente, ordine, care persoane au fost semnate, de văzut obligaţiunile funcţionale... ”

Un raport al Curţii de Conturi pentru anul 2009 arată că 25 la sută din recomandările de înlăturare a neajunsurilor în gestionarea banilor publici sunt neglijate de instituţiile controlate de Curtea de Conturi. În ultimii doi ani, niciun raport al Curţii de Conturi nu a fost audiat în Parlamentul Republicii Moldova.
XS
SM
MD
LG