Linkuri accesibilitate

Vasile Bumacov: „noi nu avem piețe agricole; avem un fel de imitare a supermarketelor prost organizate”.




Populaţia planetei creşte cu 219.000 de suflete, zilnic. Un miliard de oameni, din şapte miliarde câţi există acum, suferă de foame şi 44 de milioane li se alătură, anual, întrucât veniturile le scad sub pragul subzistenţei. Moldova are potenţial de producţie agricol. Totuşi, importăm foarte mult din produsele alimentare. Poate sau nu poate fi afectată de foamete Moldova. Sau care sunt condiţiile pentru a nu fi afectaţi de criza globală a alimentelor şi care sunt soluţiile pe care le propune Ministerul Agriculturii pentru atingerea acelor condiţii. La aceste si alte intrebari raspunde in aceasta dimineata ministrul Vasile Bumacov.


Interviul matinal la Europa Liberă: cu ministrul agriculturii Vasile Bumacov


Europa Liberă: Unii spun că Moldova o duce din ce în ce mai prost la capitolul „agricultură”; or, avem aceste date preliminare ale recensământului general agricol, care arată că situația este mult mai gravă decât spun chiar specialiștii. Mai mult, ponderea terenurilor neprelucrate ar fi de 5 ori mai mare decât datele oficiale. Așa să fie?

Ministrul Vasile Bumacov

Vasile Bumacov: „Noi am văzut aceste date preliminare, dar nu cred că aceste date vorbesc despre faptul că în agricultură o ducem tot mai prost și mai prost. Vreau să vă spun că în agricultură o ducem cu mai multă seriozitate, productivitate și cu mai multă calitate.

Faptul că în acest recensământ sunt indicate suprafețe mici, în care sunt împărțite terenurile agricole, asta nu înseamnă că ele așa și sunt lucrate. Cine nu a fost în avion, nu știe cum arată câmpurile din Moldova. Sunt unele locuri unde sunt fărâmițate, dar majoritatea este arendat, lucrat, pe suprafețe mari, așa că nu cred că asta e așa problemă mare cum s-a vorbit.”

Europa Liberă: Totuși, dacă terenurile sunt atât de parcelate, este mai greu să aplici tehnologii noi în agricultură?

Vasile Bumacov:
„Evident, daca noi vorbim de cerealiere, este o problemă. Dar, după cum știți, scopul nostru în agricultura Republicii Moldova este de fapt agricultura de valoare înaltă, unde se poate de făcut agricultură mult mai profitabilă, să spunem, pe 20-30 de hectare, nu putem vorbi de terenuri de sute sau de mii de hectare. Cultivarea cerealelor știți că acum este mai mult necesară pentru asigurarea securității alimentare, pentru asolamente, dar nu cred că este ceea de ce noi ar trebui să vorbim în viitor, ca s-o dezvoltăm mult.”

Europa Liberă: Mulți dintre agricultori probabil se așteaptă să le spuneți că prețul cerealelor va fi ridicat în acest an, în special pe fondul creșterii cerereii pentru sursele de energie. Pana la ce nivel ar putea ajunge, dacă, eventual, se vor majora?

Vasile Bumacov:
„Eu pot să spun numai că acum prețurile la cereale sunt bune. Ele acoperă cheltuielile care le-au avut producătorii agricoli și mai rămân bani pentru investiții, este profit.”

Europa Liberă: Cu cât veți achiziționa un kilogram de grîu, de orz, de alte cereale?

Vasile Bumacov:
„Dumneavoastră ați uitat că nu suntem în economia sovietica, unde se achiziționa. Acum este economie de piață, este piață liberă. Grîul se achiziționează de producătorii de pâine, de alți comercianți la prețuri între 2 lei și 30 de bani și 3 lei.”

Europa Liberă: Eu n-am uitat că suntem în economie de piață, pur și simplu mai știu că este și rezerva statului.

Vasile Bumacov:
„În rezerva statului, în primul rând trebuie să fie reîntors grâul care a fost distribuit prin hotărâri de guvern pentru a susține producătorii de pâine, cu condiția ca pana la 1 septembrie anul curent, acest grâu să fie reîntors în rezerva de stat. Noi mai examinăm posibilitatea procurării adiționale a griului în rezerva de stat, dar încă nu este un fapt stabilit.”

Europa Liberă: V-am întrebat pentru că am aflat zilele aceastea că în România prețul grîului s-a dublat în acest an, și vroiam să văd dacă va avea un impact cumva și în Republica Moldova, poate asupra celorlalte produse derivate, pâine, produse de panificație.

Vasile Bumacov:
„Lucrul ăsta de a planifica sau de a prezice prețurile este foarte complicat, pentru că în estul țării noastre sunt doi actori mari în piață, Ucraina și Rusia, care, odată liberalizînd piața la export, pot influența esențial costul grîului. De aceea, ca noi să spunem ca maine prețul se va dubla, nu ar fi corect.

Acum prețul este bun, așa cum am spus, eu deja am apelat public la toți cei care au întreprinderi de panificație să se asigure prin contracte, și cei care sunt crescători de animale, pentru că anul acesta roada a fost bună, noi deja am depășit necesarul pentru securitatea alimentară a țării, care este în hambare, peste 600 de mii de tone de grîu și ar fi bine ca în interiorul țării să fie semnate aceste contracte, să fie asigurați și cei care coc pâine, și cei care cresc animale, ca noi să nu ajungem prin februarie-martie din nou disperați că nu este grîu în țară.”

Europa Liberă: Domnule ministru, Moldova trebuie să se transforme dintr-un exportator de produse prime într-unul de produse finite, am auzit acest lucru de mai multe ori chiar și de la specialiștii dumneavoastră. Care este orizontul de timp în care Moldova, spre exemplu, o să treacă la acest export de produse finite?

Vasile Bumacov:
„Vedeți, mult depinde de conjunctura pieței. Dacă și aici dorim să punem miza pe cerealiere, atunci nu este ceea ce ne dorim. Dar, anul trecut, cand a fost interzis exportul de grâu, majoritatea celor care au avut posibilitatea sa-l macine, l-au exportat sub formă de făină, deja este un produs cu valoare adăugată. Dar noi privim la altceva, noi privim la valoarea adăugată la fructe, legume, pomușoare, produse de origine animală. Aici este marele interes al nostru, pentru ca Moldova sa beneficieze de piețele care o înconjoară, chiar piața mondială, care astăzi duce lipsă de alimente.”

Europa Liberă: Sunt raioane, de exemplu Nisporeni, unde aproape că nu există întreprinderi de prelucrare a materiei prime. Vi se pare o problemă?

Vasile Bumacov:
„Evident că este o problemă, și de aceea, majoritatea proiectelor pe care le inițiem cu FAO, cu Banca Mondială sunt în special direcționate spre susținerea întreprinderilor mici și mijlocii care își lansează afaceri în domeniul de procesare, de păstrare. Moldova fără frigidere nu are niciun viitor. Noi trebuie să depunem eforturi colosale ca să asigurăm producătorii de fructe, legume și alte produse, cu întreprinderi care pot răci și procesa. Răcirea producției agricole este una vitală pentru cei care doresc să exporte.”

Europa Liberă: S-ar putea, dar aveți nevoie de investiții, asta înțeleg.

Vasile Bumacov:
„Avem nevoie de investiții, proiecte. Ne dorim foarte mult să avansăm în negocierile cu UE, să putem să avem acces la finanțări, unde anume aceste întreprinderi vor fi susținute, ca să mărim potențialul nostru de export. Astăzi avem o problemă mare cu piersicii. Piersicul răcit își poate tripla valoarea.”

Europa Liberă: Este capabilă Moldova să absoarbă fonduri europene în agricultură?

Vasile Bumacov:
„Vă asigur că da. De aceea și am creat agenția de intervenții și plăți în agricultură, care acum foarte bine colaborează cu Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură din România, care deja are un procent de absorbție de 98% a fondurilor europene, ceea ce este un lucru foarte bun. Agenția la noi acum este funcțională și, să spun așa... de ar fi fonduri.”

Europa Liberă: Să vorbim un pic și despre piața de desfacere. Am auzit zilele acestea țărani care spun că în mare parte piețele agro-alimentare sunt deținute de speculanți, or, în multe localități anumite grupuri de persoane percep ciubucuri de la producători pentru a le permite accesul în piață. Cât la sută din piețe ar fi controlate de speculanți?

Vasile Bumacov:
„Aici sunt două aspecte. Primul, noi nu avem piețe agricole. Ceea ce avem este un fel de imitare a supermarketelor prost organizate. Noi nu avem piețe agricole ca atare, unde, producatorii agricoli, pentru o plată neesențială ar putea să-și desfacă producția agricolă. Aceasta este una din marea noastră dorință și provocare ca să lansăm cât mai curând și în Chișinău, și prin raioane, și pe la vame, piețe cu adevărat agricole.”

Europa Liberă: Autoritățile locale au promis amenajarea unor iarmaroace sezoniere, unde micii producători ar putea să-și desfacă marfa fără taxe, asta deja se întâmplă, dar totuși producătorii agricoli preferă piețe neautorizate, pentru că se tem de acești intermediari, care, așa cum ziceam, le cer ciubuc.

Vasile Bumacov:
„Este foarte salutabil faptul că autoritățile organizează aceste iarmaroace este un lucru foarte bun. Încât privește piețele, sunt două aspecte: primul, că ele practic toate sunt monopolizate, dar sunt si cazuri cand autoritățile pun la dispoziție producătorilor agricoli piețe. Am văzut chiar un reportaj de la Hâncești zilele acestea, oamenii preferă să vândă în drum, în glod, în colb, de aceea și aici producătorii agricoli ar trebui să înțeleagă că până nu vom civiliza, să spunem așa, comerțul, nu va fi simplu.”

Europa Liberă: Dar cine și cum a reușit să monopolizeze aceste piețe?

Vasile Bumacov:
„Duceti-va la Piața Centrală să vedeți dacă are posibilitatea vreun producător agricol să intre acolo.”

Europa Liberă: Vă întreb pe dumneavoastră, sunteți Ministrul Agriculturii.

Vasile Bumacov:
„Nu, nu, eu nu am nicio influență acolo, decât agenția sanitar-veterinară, cât privește comercializarea produselor de origine animală, în rest eu nu am acolo nicio intervenție. Prima intervenție pe care am avut-o în această piață a fost că am eliberat din funcție medicul veterinar-șef de acolo, care nu-și făcea datoria. În rest, totul este privatizat, în arendă, sunt fel de fel de proprietari și așa mai departe. Eu îmi doresc piețe acolo unde proprietari sau acționari sunt asociațiile de producători agricoli, și toți producătorii agricoli, pentru o plată ne-esențială au acces la această piață.”

Europa Liberă: Dar vă întrebam cine au monopolizat aceste piețe?

Vasile Bumacov:
„Vreți familii?”

Europa Liberă: Vreau un răspuns clar.

Vasile Bumacov:
„Sunt cei care s-au descurcat mai bine la afaceri, care au avut mai mult acces la, să spunem, relații cu organele publice locale. Eu nu pot sa va spun acest lucru. Noi putem să vorbim mult si si bine despre cine a monopolizat, aceasta nu va ajuta pe nimeni. Noi trebuie să facem ceea ce nu este monopolizat. Iată unde noi am putea cu adevărat aduce folos.”

Europa Liberă: Ce noutăți aveți și pentru productorii de struguri, ce surprize ar putea sa-i aștepte în acest an? Știu că în vrafuri există foarte mari cantități de vin...

Vasile Bumacov:
„Bine, noi nu ne dorim mari surprize în agricultură, pentru că de obicei ele nu sunt plăcute în agricultură, mai bine e cand totul este normal. Cât privește roada de struguri, se arată bună. Ceea ce spuneți că rezervele sunt mari, nu mai sunt atât de mari cum erau la sfarsitul lui 2008-2009. Acum producătorii au reușit să vândă majoritatea vinurilor din stoc, sper că strugurii vor fi achizitionați mai mult de producătorii locali. Exportul este deschis la struguri, care, cu cațiva ani în urmă creea probleme. Așa că noi vom vorbi despre acest subiect puțin mai târziu, cand situația va fi mult mai clară.”

Europa Liberă: Dar despre calitatea producției în vinificație ați vorbit? Ca nu cumva să ne mai pomenim cu embargouri din partea Federației Ruse?

Vasile Bumacov:
„Eu nu cred ca vor fi embargouri. Noi diversificăm piața. Majoritatea producătorilor de vin deja comercializează în mai multe țări. Evident că piața rusă rămâne importantă, de fapt pe primul lor acum este Belarus, ca importator de vin din Moldova. Se exportă mult în Ucraina.”

Europa Liberă: Și punct.

Vasile Bumacov:
„Este important că se exportă. Calitatea vinurilor moldovenești in fiecare an crește, în sfarșit am avut marea posibilitate să lansăm acest proiect de 75 de milioane, și unitatea de implimentare este funcțională. În curand, cei care depun acum proiectele vor fi finanțați, suntem într-un concept, lucrăm împreună cu donatorii din SUA, am in vedere USAID, la un concept nou de promovare, așa cum a făcut Australia și Chile, de promovare a vinurilor moldovenești peste hotare, în acest domeniu se lucrează.”

Arată comentarii

XS
SM
MD
LG