Linkuri accesibilitate

Viorel Dandara: „Sloganul formulei de finanțare este fiecărui elev un anumit cuantum pentru întreținerea lui pe parcursul unui an de zile.”




Interviul matinal Europa Liberă: cu Viorel Dandara despre reforma școlilor mici


Europa Liberă: Domnule Dandara, în raionul dvs. reforma a început încă anul trecut, oarecum în calitate de experiment. Câți profesori au rămas fără lucru în perioada de când ați început schimbarea?

Viorel Dandara: „Până la moment, de când facem reformarea sistemului educațional din raionul nostru, niciun profesor n-a rămas fără serviciu, toți sunt angajați, chiar și acolo unde instituțiile de învățământ au fost reorganizate. Respectiv, chiar au avut de câștigat, deoarece șarja didactică în aceste instituții mici era cu un număr mic de ore, deoarece nu putea să fie mai mult. La moment dumnealor au șarja deplină.”

Europa Liberă: Doar că merg, probabil, în alte localități...

Viorel Dandara:
„Da, aceasta este, probabil, unica incomoditate a acestor profesori, deoarece trebuie să parcurgă cu autocarul de la locul de baștină până la școala de circumscripție, unde-și profesează profesia.”

Europa Liberă: Dacă nu greșesc, ați restructurat în această perioadă cinci instituții, o școală primară ați transformat-o în grădiniță, patru gimnazii în școli primare și ați fondat patru școli de circumscripție. Ați putea sa ne spuneți de ce un părinte, al cărui copil acum ar fi nevoit să meargă într-un alt sat ca să învețe, ar fi de acord cu această schimbare? Ce a câștigat în schimb copilul?

Viorel Dandara:
„Aceste instituții mici, cu un numar mic de copii, erau niște incinte acomodate, instituții școlare, nu erau condiții pentru a practica sportul, pentru a organiza activitățile de educație tehnologică, terenurile sportive erau improvizate, și multe alte condiții care nu corespundeau cerințelor și normativelor sanitar-igienice pentru o instituție de învățământ. Părinții au avut de câștigat deoarece copiii lor nu doar au obținut condiții mai bune pentru studii, dar au obtinut si posibilitatea de a se deplasa cu autocarul și să-și continue studiile în toate ciclurile de școlaritate, inclusiv si ciclul liceal.

Cu toate că nu este prevăzută plata pentru elevii din clasele liceale, a fost luată o decizie că elevii după absolvirea clasei a 9-a pot să circule cu aceste autobuze să-și facă studiile in clasa a 10-12-a de liceu. Este o favoare pentru ei. Aveam situații când copiii parcurgeau treikilometri și jumătate prin pădure din satul Dămășcani până la satul Petroșani, unde era școală primară, pe vreme de iarnă și de primăvară, și toamna... Puteți să vă închipuiți cum pe o cărăruie de pădure un copil se deplasează la școală. Era un număr de 34 de elevi, de fapt.

Acolo, în satul de unde veneau ei nici nu era gimnaziu măcar. Acum dumnealor sunt satisfacuți pentru că le este asigurată în primul rând securitatea și sănătatea copiilor lor pe orice fel de vreme. Pădurea este pădure. Asta este un exemplu doar. Mai avem și alte situații când copiii de asemenea trebuiau să se deplaseze într-un sătuc Bulhac, din alte trei sate foarte mici, cu căruța și pe jos, de cele mai dese ori.”

Europa Liberă: Și acum, din câte înțeleg, aveți autocare pe care le-ați pus la dispoziție și-i transportați spre alte localități.

Viorel Dandara:
„Da, grație Băncii Mondiale am primit cinci autocare, costul fiecăruia fiind de peste 100 de mii de dolari, și aici sunt asigurate condițiile de securitate. Copilul vine pana la stația de autobuz, care a fost marcată printr-un panou, este indicată ora de plecare, numărul de telefon al șoferului. Întârzieri nu am avut, părintele poate să telefoneze șoferul dacă se întâmplă ceva să-l aștepte puțin, 2-3 minute, și se deplasează organizat spre școală.”

Europa Liberă: Domnule director, un lucru pe care l-au scos mereu autoritățile în față, atunci cand această reformă era la nivel de intenții, era schimbarea calității învățământului. Cu ce este mai bună în acest sens o școală mai mare, cu mai mulți profesori, față de o școală mică, într-un sătuc uitat de lume?

Viorel Dandara:
„Dacă este vorba de calitate în mediul rural, practic în aceste școli mici planul de învățământ propunea tot același număr de ore, dar, respectiv, din lipsa numărului de clase, deoarece peste un an veneau copiii la școală, clasele erau mici, de asemenea numarul de ore este redus, un profesor, la o disciplină școlară, putea să aibă nu mai mult de 5-6 ore. Respectiv, în aceste sate mici cadrele didactice nu prea veneau. În situația creată un profesor era nevoit să predea 2-3-4 chiar 7 discipline școlare, având doar o singură diplomă, la o singură disciplină.

Despre ce calitate putem vorbi în această situație, cand un profesor de geografie predă și fizică, chimie, matematică și alte discipline școlare. Am avut situații cand în satul Bulhac am fost nevoiți să angajăm un agronom ca să predea biologia și chimia. Într-un alt sat, Rămăzani, chiar și o elevă de clasa a 10-a, care a finalizat foarte bine școala, am rugat-o să predea limba franceză, care nu se mai preda acolo de un an de zile, iată aceasta este problema.”

Europa Liberă: Despre schimbarea mecanismelor de finanțare, așa cum se spune că se va intampla, ați putea să ne explicați ce anume s-a schimbat? Se ia banul dintr-un buzunar și se pune în altul, eufemistic vorbind, desigur?

Viorel Dandara:
„Sloganul acestei formule de finanțare, dacă am generaliza, este banii urmează elevul, pentru fiecare elev este un anumit cuantum pentru întreținerea lui pe parcursul unui an de zile. În afară de aceasta, forumula de finanțare propune așa-numita componentă a școlii, care este o anumită sumă de bani pentru întreținerea instituției și achitarea serviciilor respective ale ei, cheltuieli de telefon, energie electrică, încălzire și multe altele. Formula mai propune bani pentru alimentarea elevilor din clasele 1-4.

Acolo unde este camin se oferă o sumă echivalentă cu cunatumul de întreținere a unui copil pe parcursul unui an, deci 5600 de lei. De asemenea, se mai propune o sumă de bani pentru fiecare copil transportat de 1100 lei pe an. Iată, în linii generale, ce prevede noua formulă de finanțare. Ea a îmbunătățit situația financiară a instituțiilor, dat fiind faptul că la noi în raion, pentru anul financiar 2010, s-a realizat practic la 98%, caz unical in ultimul deceniu, deoarece administrațiile instituțiilor își verifică permanent banii cheltuiți. Este asigurată o transparență mai mare a noii formule. Administrațiile publice locale, la sfârșit de an nu pot și nu au posibilitatea să creeze din acești bani un sold liber și să fie utilizat pentru alte scopuri decât pentru școală.”

Europa Liberă: Să înțeleg că 2%, care au fost economisiți au fost redirecționați?

Viorel Dandara:
„Deci școlile dacă și economisesc bani la sfârșit de an financiar, ei pot să-i redirecționeze în acele articole de care au necesitate. De exemplu, pentru 2010 școlile noastre au economisit peste opt milioane de lei, și acești bani i-au redirecționat în cumpărarea calculatoarelor, materialelor didactice, procurarea literaturii didactice, artistice, au îmbunătățit condițiile de activitate prin reparații curente capitale și chiar două instituții s-au încumetat, cu susținerea raională, bineînțeles, să procure două microbuze pentru transportul copiilor.”

Europa Liberă: Domnule Dandara, mai aveți de restructurat școli?

Viorel Dandara:
„La noi în raion reforma abia începe. Mai avem instituții de acestea care au un numar foarte mic de elevi, pana la 60. De aceastea mai sunt încă patru instituții. Dar asta nu inseamnă că noi ducem reforma cu buldozerul. Noi propunem administrațiilor publice locale să examineze problema, și în situația cand nu este o altă ieșire din situație, cand banii nu ajung pentru o instituție de invățământ, atunci, conform legii cu privire la administrația publică locală, statutul instituției poate fi schimbat doar prin decizia consiliului local.”

Europa Liberă: Cum ați înfruntat toate problemele cu profesorii, cu părinții, care inițial au întâmpinat cu rezerve reforma?

Viorel Dandara:
„Doar prin metode de convingere. Făceam un pas, pe urmă ne retrăgeam, pe urmă făceam următorul pas, adică prin metoda pașilor mărunți și metodelor de convingere. Găseam adepții noștri, care, respectiv aveau mai multă încredere acolo în comunitate, găseam un grup mic de părinți care ne susțineau, pe urmă la ei se mai adăugau alții. Găseam un grup de consilieri care ne susțineau. În cele din urmă aceste focus-grupuri, pe care noi le-am găsit, încetul cu încetul, pe parcursul chiar a unui an i-au convins pe ceilalți, totuși, că copiii să învețe într-o școală cu condiții mai bune.”

Europa Liberă: Ați avea câteva sugestii pentru cei care abia vor trebui să înceapă reforma? Care sunt greutățile cele mari și ce soluții v-a dictat experiența?

Viorel Dandara:
„Pentru cei care vor intra în etapa respectivă de reorganizare a sistemelor educaționale, le-aș propune în primul rând să asigure transparența discuțiilor, să nu facă lucrurile pe secret, să plece în teritoriu, să se întâlnească cu comunitățile școlare, cu profesorii, cu părinții, cu consiliile locale, care nemijlocit sunt interesanți să păstreze școala chiar și cu un număr mic de elevi, și răbdare și credință în Dumnezeu!”
XS
SM
MD
LG