Linkuri accesibilitate

Ucrainienii sunt al doilea cel mai numeros grup de străini trăitori în Cehia.



În Cehia, ucrainienii sunt după slovaci cel mai numeros grup de gastarbeiteri şi fac de obicei muncile manuale cele mai grele, mai ales în construcţii şi curăţenie. Spre deosebire de slovaci, care nu au nevoie de permis de muncă în Cehia, ucrainienii sunt obligaţi să parcurgă un drum lung şi întortocheat, presărat cu obstacole birocratice care începe chiar la consulat. Detalii are Mircea Ţicudean.


Gastarbaiterii ucrainieni în Cehia



Curtea Constituţională a Cehiei a respins săptămâna aceasta plângerea unui grup de 161 de ucrainieni care ceruseră daune statului ceh pentru felul cum au fost procesate cererile lor de viză în urmă cu trei ani la consulatul ceh din Lvov.

În 2008, pe fondul cererilor tot mai numeroase, acolo s-a introdus pentru solicitanţii de viză un call center, un număr de telefon unde trebuiau să sune ca să-şi programeze audienţa. Programarea costa 300 de coroane ceheşti, adică aproximativ 18 dolari. Aceştia îi încasa firma cehă privată care administra call centrul.

Între timp însă la Kiev, adică la principalul consulat cehesc din Ucraina, programarea se făcea gratuit, fără call center.
Înarmaţi cu această informaţie, cei 161 de ucrainieni au dat în judecată statul ceh la un tribunal din Praga, care a decis anul trecut că autorităţile n-au avut dreptul să ceară taxe de programare la Lvov, de vreme ce la Kiev nu cereau. Acelaşi tribunal a hotărât ca ucrainienii să-şi primească înapoi taxele plătite.

Reclamanţii au revenit însă în instanţă, cerând şi daune.
Ucrainienii au invocat faptul că firma privată care opera call centrul ar fi putut abuza de datele lor personale şi că în mod paradoxal după deschiderea centrului durata procesării cererilor de viză nu s-a scurtat, ci s-a prelungit.

Dar tribunalul din Praga a decis, iar Curtea Constituţională de la Brno a confirmat că datele personale ale ucrainienilor nu au fost abuzate, întrucît call centrul se supunea aceloraşi reguli stricte de protecţie a datelor care funcţionează şi la consulatul propriu-zis. Iar prelungirea perioade de aşteptare a vizei, a decis justiţia cehă, s-a putut datora altor factori, externi, în primul rând creşterii dramatice a numărului de solicitanţi. Decizia Curţii Constituţionale este definitivă.

Dar, aşa cum aminteşte site-ul de ştiri aktualne.cz, call centrul înfiinţat la consulatul ceh de la Lvov a fost desfiinţat la numai şase luni de la înfiinţare, iar activitatea lui a fost cercetată de poliţia cehă anticorupţie. În preajma afacerii şi-a dat demisia mai întâi consulul ceh de la Lvov, iar apoi şi ambasadorul ceh la Kiev. În mod oficial, însă, nici una dintre cele două demisii nu a avut legătură cu scandalul.

Aktualne.cz notează că ucrainienii sunt al doilea cel mai numeros grup de străini trăitori în Cehia. Pe primul loc sunt slovacii, cu peste o sută de mii de persoane, iar numărul ucrainienilor este estimat la 40.000. Aceste date reflectă însă doar statisticile oficiale, adică numărul celor care s-au stabilit în Cehia cu acte în regulă. Numărul celor care muncesc la negru şi al gastarbeiterilor sezonieri este însă mult mai mare.

Potrivit presei cehe, după intrarea ţării în spaţiul Schengen, împreună cu alte foste state comuniste, mulţi ucrainieni preferă să evite obstacolele birocraţiei cehe luându-şi vize mai uşor de obţinut pentru Polonia, de unde trec relativ nestingheriţi în Cehia, la muncă.
XS
SM
MD
LG