Linkuri accesibilitate

Modificările votate astăzi de deputaţii comunişti în două lecturi reintroduc comanda de stat la tipărirea cărţii naţionale.




20 iulie 2011

Ora Moldovei.

Parlamentul și Legea activității editoriale.

Dan Ionescu: Şedinţa în plen de astăzi a Parlamentului a continuat fără grupul creştin-democrat, ceea ce nu a împiedicat majoritatea comunistă să aprobe o serie de legi importante. Una dintre acestea, cea privind activitatea editorială, pare să amintească de un trecut nu prea îndepărtat de dinaintea destrămării URSS, când editurile activau exclusiv în baza comenzilor de stat. Îi trec microfonul Linei Grâu.

Modificările la Legea cu privire la activitatea editorială, votate astăzi de deputaţii comunişti în două lecturi, reintroduc comanda de stat la tipărirea cărţii naţionale. În plus, comenzile de stat vor putea fi plasate doar la editurile de stat, care vor avea şi dreptul exclusiv de a elabora planurile de editare a lucrărilor finanţate de la buget.

Prin această lege se reintroduce monopolul statului la editarea manualelor şi a altor cărţi destinate în special învăţământului. În plus, legea restricţionează fluxul de capital străin în activitatea editorială, limitând cota de participare a acestuia în editurile din Republica Moldova la 49 la sută.

Modificările au fost operate în pofida avizului negativ al Guvernului, a argumentelor aduse de ministrul adjunct al Justiţiei, Victor Creţu, şi a opoziţiei manifestate, în lipsa creştin-democraţilor, doar de Alianţa „Braghiş”. Potrivit argumentelor aduse, modificările vin în contradicţie cu mai multe legi-cadru, inclusiv cu Constituţia Republicii Moldova, cu Legea privind investiţiile, Legea antimonopol şi Legea privind achiziţiile publice, care spune că achiziţiile din buget se fac exclusiv pe bază de concurs deschis.

Ministrul adjunct al Justiţiei, Victor Creţu: „Şi în cazul de faţă sunt posibilităţi ca în viitor acest proiect de lege să fie contestat şi Curtea Constituţională va decide constituţionalitatea lui. Fiindcă avem legi - Legea cu privire la investiţiile străine, Legea cu privire la antimonopol, Legea cu privire la achiziţii mărfuri, servicii, Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi -, care urmează ca să fie ori modificate aceste legi şi promovat acest proiect, sau dacă nu, acest proiect astăzi trebuie să reiasă din prevederile care sunt stabilite în legile menţionate.

Vreau să mă opresc la co-fondatori, investiţiile străine. Noi astăzi avem edituri cu capital străin, care au mai mult de 49 de procente. Odată cu intrarea în vigoare a acestei legi, noi o să avem probleme cu aceste edituri, care activează legal. Eu aş vrea ca să vă citesc din Legea cu privire la investiţiile străine: „Actele legislative care contravin prezentei legi în partea referitoare la investiţiile străine nu sunt aplicabile pe teritoriul Republicii Moldova”, – Articolul trei. Articolul patru: - „Aplicarea de măsuri discriminatorii, care împiedică efectuarea investiţiilor străine, se interzic în Republica Moldova”.

Deputatul Dumitru Braghiş: „Astăzi încă o dată din discuţii se arată că se încearcă prin orişice formulă de a încălca legislaţia în vigoare. Eu cred că aprobarea acestei legi duce la încălcarea flagrantă a Constituţiei Republicii Moldova, fiindcă în Constituţie este spus destul de clar, că indiferent de forma de proprietate, toţi agenţii economici au acelaş drept. Şi ultima: noi avem nişte înţelegeri cu organismele financiare internaţionale, care ţin de capitolul „Cheltuieli” din buget. Negru pe alb a fost scris nu o dată – cheltuielile din bugetul de stat vor fi efectuate printr-o metodă transparentă, prin achiziţii publice.

Astăzi iarăşi se încearcă să se încalce aceste lucruri şi să ducem la cheltuieli netransparente, care vor avea pe urmă efecte foarte negative în relaţiile noastre cu Fondul Monetar Internaţional, cu Banca Mondială, cu alţi creditori din exteriorul ţării.”

În plus, legea contravine şi acordului semnat de Republica Moldova cu Organizaţia Mondială a Comerţului, unde Chişinăul nu a declarat ca fiind restricţionat accesul pe piaţă la acest capitol. Argumentele comuniştilor au fost simple: dacă majoritatea parlamentară vrea, totul este posibil.

Preşedintele grupului parlamentar al comuniştilor, Victor Stepaniuc: „Dumneavoastră vă împotriviţi şi mie mi-i clar. Aici este într-adevăr problema ceea cu achiziţiile publice. În cazul de faţă în legea ceea despre achiziţiile publice trebuieşte de făcut nişte excepţii. Excepţii sunt în toate domeniile şi Dumneavoastră le ştiţi foarte bine. Se face, când statul are un interes într-un domeniu oarecare, el declară monopol de stat acolo şi spune: iată, asta e proprietate de stat. Putem noi să avem în sfera asta un monopol? Statul are nevoie ca să-şi protejeze acele valori naţionale, dacă el vrea să fie stat mai departe.”

Preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, a argumentat în felul următor necesitatea adoptării acestei legi: „Ar fi foarte bine ca în practică „Luminiţele” noastre la 1 septembrie, bibliotecile din şcoli să fie cu manuale. Ar fi foarte bine.”

După ce au votat aceste modificări, care subminează relaţiile şi aşa şubrede cu organismele financiare internaţionale, comuniştii au adoptat şi un set de legi cu privire la privatizare, care fac parte din pachetul necesar a fi adoptat până la vizita Misiunii Fondului Monetar.

Programul de privatizare pentru anii 1997-1998 a fost prelungit până la sfârşitul anului 2002, în felul acesta fiind create condiţiile necesare pentru privatizarea celor 13 combinaturi de vinuri şi tutun, prevăzute în Memorandumul cu FMI. Majoritatea deputaţilor comunişti au votat cele şase proiecte ce se refereau la privatizare, fără a intra în esenţa acestora. După ce a votat cinci din cele şase proiecte, preşedintele grupului parlamentar comunist, Victor Stepaniuc, a declarat că nu a votat decât două şi a propus amânarea discuţiilor pentru următoarea şedinţă.

Victor Stepaniuc: „Noi am avut numai două proiecte de privatizare care le-am dezbătut la fracţiune, în rest...Deci eu propun ca să ne oprim aici la 17-49 şi să discutăm data viitoare la şedinţă.”

Eugenia Ostapciuc: „Domnule Stepaniuc, afară de 17-49 toate au fost votate.”

Tot astăzi a fost adoptat în a doua lectură şi titlul cinci al Codului fiscal, ce ţine de administrarea fiscală, document ce se conţine şi el în setul cerut de FMI. Câteva prevederi din acest document, ce ţin în special de crearea unor fonduri extrabugetare, vor fi examinate în lectura a treia. Tot astăzi Parlamentul a abilitat Guvernul cu dreptul de a emite ordonanţe de urgenţă până la data de 31 octombrie 2001, interval ce coincide în mare cu perioada vacanţei parlamentare. A fost votată şi Legea cu privire la amnistierea a 1 500 de deţinuţi cu ocazia aniversării a 10 ani de la declararea independenţei Republicii Moldova. Unul din argumentele Preşedinţiei, care a iniţiat această amnistiere, a fost că în felul acesta vor fi economisiţi 150 de mii de lei, necesari pentru întreţinerea deţinuţilor.

Din Chişinău, Lina Grîu, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG