Linkuri accesibilitate

O lege ale cărei articole pun „pun minorităţile în situaţia de a învăţa în mod obligatoriu limba rusă”.




19 iulie 2011

Ora Moldovei.

Un proiect de lege controversat pe tema limbii ruse.

Dan Ionescu: Şedinţa în plen de astăzi a Parlamentului a decurs furtunos, deputaţii comunişti votând un proiect de lege, elaborat încă de agrarieni, care conferă practic limbii ruse statutul celei de-a doua limbă de stat. Liderul opoziţiei creştin-democrate, Iurie Roşca, a solicitat să-şi expună poziţia pe marginea documentului, însă preşedintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, a refuzat să-i dea cuvântul, ceea ce a determinat întreg grupul de deputaţi ai Partidului Popular Creştin-Democrat să părăsească sala de şedinţe în semn de protest. Despre cum au decurs dezbaterile pe această temă şi conţinutul acestui controversat proiect de lege în relatarea lui Sergiu Praporşcic.

Majoritatea paralamentară comunistă şi şase deputaţi din Alianţa „Braghiş” au votat astăzi în lectura a doua legea privind drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. Articolul şase al legii prevede că „studierea limbii şi literaturii moldoveneşti, precum şi a Istoriei Moldovei în toate instituţiile de învăţământ este obligatorie”.

Mai multe prevederi ale legii acordă limbii ruse o utilizare la acelaşi nivel cu limba de stat. Articolul nouă prevede că „statul asigură publicarea actelor normative, comunicatelor oficiale şi altor informaţii de importanţă naţională în limbile moldovenească şi rusă”. Documentul a fost prezentat de la tribuna Parlamentului de către deputatul comunist Mihail Sidorov, unul din autorii legii, care a fost propusă spre examinare Legislativului încă în anul 1995. Potrivit lui, legea corespunde tuturor normelor legislative naţionale şi internaţionale.

Mihail Sidorov: „La definitivarea proiectului au fost luate în considerare prevederile Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, ratificate de Parlamentul Republicii Moldova, recomandările Adunării Parlamentare a Consiliului Europei 1201/93, privind protocolul adiţional cu privire la drepturile minorităţilor naţionale la Convenţia europeană pentru drepturile omului.”

Direcţia juridică a Parlamentului a constatat, însă, în raportul prezentat deputaţilor că legea contravine mai multor articole ale Constituţiei şi favorizează minorităţile ruse şi găgăuză. „Ne întrebăm în ce măsură acest proiect va proteja dreptul minorităţilor la limba maternă, din moment ce articolele 7, 8, 9, 11, 12 şi 13 pun minorităţile în situaţia de a învăţa în mod obligatoriu limba rusă, limba altei minorităţi, care nici măcar nu este majoritară printre celelate minorităţi din Republică”.

Tot aici Direcţia juridică a Parlamentului constată că „persoanele aparţinând minorităţilor naţionale sunt puse în situaţia de a-şi neglija propria limbă, iar în final propria identitate etnică, ceea ce reduce la zero toate referirile pe care le fac autorii proiectului la Declaraţia universală a drepturilor omului şi la convenţiile privind drepturile omului, la care Republica Moldova este parte”.

Împotriva adoptării acestei legi s-a pronunţat grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin-Democrat. Preşedintele Legislativului, Eugenia Ostapciuc, a refuzat, contrar prevederilor Regulamentului Parlamentului, să-i ofere microfonul pentru dezbateri liderului opoziţiei parlamentare, Iurie Roşca. În semn de protest deputaţii creştin-democraţi au părăsit sala de şedinţe. Solicitat de jurnalişti, preşedintele PPCD a declarat că legea votată de comunişti legalizează rusificarea tuturor cetăţenilor Republicii Moldova. Iurie Roşca s-a arătat revoltat şi de faptul că preşedintele Parlamentului, deputatul comunist Eugenia Ostapciuc a îngrădit dreptul opoziţiei de a-şi prezenta opinia în această chestiune.

Iurie Roşca: „Această conduită agresivă a majorităţii parlamentare bineînţeles de asemenea nu va putea să nu tensioneze relaţiile dintre grupurile parlamentare, care în mod direct se vor răsfrânge asupra situaţiei politice din Republica Moldova. Eu nu văd cum am putea să continuăm să ne exercităm funcţiile de opoziţie parlamentară în condiţiile în care ni se refuză dreptul la cuvânt, dreptul de a ne exspune poziţia. Şi dacă ni se refuză dreptul acesta, dreptul unui partid parlamentar, probabil că va trebui să ne gândim la nişte proteste cu caracter extraparlamentar.”

Grupul parlamentar al Partidului Popular Creştin-Democrat a difuzat astăzi o declaraţie de presă în care anunţă „suntem decişi să boicotăm şedinţele plenare ale Parlamentului până la momentul în care preşedintele Legislativului, Eugenia Ostapciuc, îşi va cere scuze pentru nelegiuirile comise în mod sistematic şi brutalitatea cu care tratează opoziţia parlamentară, angajându-se, totodată să respecte prevederile constituţionale şi legale în vigoare”.

În final să menționăm că astăzi Procuratura generală, în fruntea căruia să află un fost deputat comunist, procurorul general Vasile Rusu, a solicitat ridicarea imunităţii parlamentare a încă unui deputat pe listele Partidului Popular Creştin-Democrat, generalul Nicolae Alexei. Acum două săptămâni majoritatea comunistă l-a lipsit de imunitate parlamentară pe liderul opoziţiei parlamentare, preşedintele PPCD, Iurie Roşca.

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, Radio Europa Liberă.
*
Dan Ionescu: Tot în şedinţa de astăzi, Parlamentul a aprobat o serie de modificări la Legea bugetului de stat pe anul acesta, care, potrivit mai multor deputaţi din opoziţie, ar fi de natură să tensioneze o dată în plus relaţiile dintre noua conducere de la Chişinău şi organismele financiare internaţionale. Revine la microfon Sergiu Praporşcic.


Deputaţii comunişti, susţinuţi de Alianţa „Braghiş”, au operat astăzi modificări la Legea bugetului de stat. Parlamentul, la propunerea Guvernului Tarlev, a acordat importatorilor de carburanţi o vacanţă fiscală de 90 de zile la plata taxei pe valoare adăugată şi a accizelor pentru importul a cinci mii tone de benzină şi a 50 de mii de tone de motorină. Acest combustibil urmează să fie importat la prezentarea garanţiei bancare până la 1 septembrie anul curent şi este destinat lucrărilor agricole.

Potrivit reprezentanţilor Guvernului, deja mai multe companii, dintre care Lukoil, Mabanaft, Tirex-Petrol importă carburanţi, fără a achita accizele şi TVA-ul. Mai mulţi deputaţi din Alianţa „Braghiş” şi grupul parlamentar creştin-democrat i-au acuzat pe comunişti că încalcă prevederile legislaţiei fiscale şi că favorizează câţiva agenţi economici.

Deputatul pe listele Alianţei „Braghiş”, Valeriu Pleşca: „Minimum două încălcări vor fi făcute la noi în ţară dacă o să fie adoptată această modificare – una. Şi dacă o să fie operat aşa-numitul regulament de modelare a unor preţuri, pentru că Curtea Constituţională deja s-a expus pe marginea acestor întrebări, cu doi ani în urmă. Nu poate fi reglementate de către Guvern, prin hotărâri şi alte acte normative preţurile, rentabilitatea. Al doilea: noi dacă vom primi acest proiect de lege iarăşi va fi o încălcare deoarece orişice facilitate în afara mecanismelor stabilite prin lege asta este dacă doriţi o contrabandă legitimată.”

Deputaţii comunişti au replicat însă că acordarea unei vacanţe fiscale importatorilor de produse petroliere este necesară pentru a asigura desfăşurarea campaniei agricole de toamnă.

Alexandru Jdanov: „Aceasta e o garanţie pentru a petrece strânsul roadei la vreme şi fără pierderi. De aceea ce spun dumnealor asta e ceva, ca un fel de piedică, ca să nu se petreacă lucrul ista.”

Deputaţii comunişti şi cei din Alianţa „Braghiş” au aprobat prin vot crearea în cadrul bugetului de stat a unui fond de subvenţionare şi creditare de către băncile comerciale a agenţilor economici din agricultură în sumă de 30 de milioane de lei. Potrivit proiectului, mijloacele fondului nu sunt impozitate.

Deputaţii creştin-democraţi i-au acuzat pe comunişti de faptul că încearcă prin această lege să reanimeze colhozurile, iar fostul prim-ministru, deputatul Dumitru Braghiş a declarat că legea contravine Memorandumului semnat cu Fondul Monetar Internaţional.

Dumitru Braghiş: „O asemenea modificare în Legea bugetului pentru anul 2001 contravine Memorandumului, încheiat cu Fondul Monetar Internaţional. Care va fi rezultatul aprobării acestei decizii, în opinia Dumneavoastră, dacă cu atât mai mult aşteptăm săptămâna viitoare Misiunea Fondului Monetar Internaţional la Chişinău.”

Prin altă lege deputaţii comunişti şi cei din Alianţa „Braghiş” au sporit numărul categoriilor care beneficiază de protecţie socială specială. Astfel de compensaţii nominative vor beneficia nu doar participanţii la cel de-al doilea război mondial, dar şi soţiile lor.

Din Chişinău, Sergiu Praporşcic, Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG