Orice persoană, care este pusă în situaţia de a-şi achiziţiona un apartament se întreabă la un moment dat ce tip de imobil i s-ar potrivit? O casă cu grădină, o vilă cu etaje, un apartament cu trei camere sau o garsonieră de vreo 20 de metri pătraţi? Fie că ne căutăm o locuinţă într-un bloc nou sau vechi, ne gândim la toate posibilităţile înainte de a face alegerea cea mai bună. Tocmai de aceea apar în discuţie şi apartamentele la mansardă.
La sfârşit de săptămână cu EL: Alternativa imobiliară - mansardele
Europa Liberă: Mansardarea este fără îndoială o alternativă pe piaţa imobiliară de astăzi, în care cererea de locuinţe este tot mai mare, iar preţul terenurilor creşte pe zi ce trece, în timp ce, în mod logic, numărul de terenuri destinate construcţiilor de locuinţe este într-o dramatică scădere. Întâlnită mai cu seamă în municipiul Chişinău, construcţia de mansarde presupune ca orice alternativă avantaje şi dezavantaje. Iată ce spune vocea străzii:
-„La casele vechi nu ar trebui de construit mansarde. E periculos.”
-„Trebuie să fie aprobat proiectul de mansardă.”
-„Mai degrabă cumperi apartament, decât să ceri autorizaţii.”
-„La mansardă cred că este ceva pozitiv.”
-„Este şi mai ieftin în ziua de azi o mansardă să cumperi, dar este şi comod să trăieşti.”
-„Depinde la ce preţ metru pătrat.”
-„Dar n-am văzut deloc să fie mai ieftin. Chiar m-am interesat. Preţul e ca şi la oricare apartament. Nu este mai ieftin absolut deloc.”
-„Mansarda e mai spaţioasă, eu nu ştiu, n-am fost niciodată şi nu ştiu cum arată o mansardă. Cam aşa imaginar. Nu m-ar deranja şi aş vrea, cred că.”
-„Numai să fie construită normal aşa, pe o casă trainică.”
-„Nu-mi place să trăiesc la mansardă. Nu e aşa de sigur să trăieşti, ca într-un bloc. Într-o casă pe pământ ar fi mai sigur de trăit. Doar din punctul ăsta de vedere.”
-„Mansardă se fac de-asupra unui bloc. Cred că la toate clădirile la noi care sunt, sunt vechi de-acum şi toate acoperişurile curg. Este o problemă, necesită reparaţii. Ca să repari, bine, n-are cine, e costisitor. Dar dacă faci mansarde, cred că o să fie locatari, care are cineva interes.”
-„Depinde la ce casă fac. Se vede în oraş că se fac mansarde. E frumos pentru oraş, e destul de frumos.”
-„Când staţi şi vă uitaţi de-asupra oraşului mult mai frumos o să arate, când o să fie cu acoperiş aranjat.”
*
Europa Liberă: Chiar şi dacă a fost începută de puţin timp, practica construcţiei mansardelor a devenit una pe placul locuitorilor capitalei. Apartamentul locuit de la mansardă pare o bijuterie atunci când îi treci pragul. Carmena Lupei este încântată că a reuşit să treacă într-o asemenea casă nouă.
Europa Liberă: Mansarda este construită pe un bloc vechi?
Carmena Lupei: „Nu, este un bloc nou.”
Europa Liberă: Locatarii de la etajele de mai jos nu au avut pretenţii că a fost construită această mansardă?
Carmena Lupei: „Nu, am cumpărat deja apartamentul, când era construită mansarda.”
Europa Liberă: Este adevărat că costul unui apartament-mansardă este mai mic decât al unui apartament ca atare?
Carmena Lupei: „Da, costul unui apartament la mansardă este mai mic. Şi aceasta poate fi considerat un avantaj.”
Europa Liberă: Până la urmă, voi locuiţi în mansardă, sau într-un etaj?
Carmena Lupei: „Locuim la etaj, fiindcă e etajul tehnic transformat în apartament. Mansarda se consideră altceva un pic – când de-asupra blocului se scoate acoperişul vechi şi se construieşte încă un etaj suplimentar. La noi aşa ceva nu s-a făcut.”
*
Europa Liberă: Cele mai multe mansarde se construiesc prin înţelegerea dintre asociaţia de proprietari şi constructori. În schimbul izolării blocurilor şi altor lucrări, în funcţie de negocieri, locatarii cedează locul pe care se construieşte mansarda. Când apare un locatar nemulţumit, lucrurile se complică atât pentru constructori, cât şi pentru beneficiarii noilor apartamente. Aliona Osoianu a insistat să vorbească la microfonul Europei Libere despre riscul, care pândeşte un vecin.
Europa Liberă: Dar experienţa e preluată şi din alte state acum.
Aliona Osoianu: „În alte state se inaugurează nişte construcţii uşoare.”
Europa Liberă: Dacă locatarii unui bloc sunt de acord să fie construită mansardă.
Aliona Osoianu: „Ei de obicei se uită că sunt nişte priorităţi, legate de o reparaţie, nu capitală, dar de obicei această reparaţie este curentă şi care se deteriorează foarte repede, dar incomodităţile apar pe parcurs. În primul rând este legat de faptul că se măreşte numărul de locatari, se măresc numărul maşinilor, care trebuiesc să fie parcate, şi curtea noastră nu este atât de încăpătoare. Plus la aceasta, ca locatar al etajului unu, mă aflu în permanentă îngrijorare şi de subsolul pe care locuim. Chiar dacă a şi fost luată o rezervă de rezistenţă a blocului, oricum această rezistenţă s-a epuizat pe parcursul exploatării acestei clădiri. Şi cred că este inadmisibil ca acum, peste jumătate de secol practic să se îngreleze această clădire cu încă aşa o greutate mare. Chiar văzând casele de vis-a-vis cum se înnoiesc cu mansarde, am observat că nu este o construcţie uşoară, ci este o construcţie care şi câteva zile în şir în blocul
de vis-a-vis stăteau în rând camioane cu beton, care era ridicat la etajul de mai sus. Încă o problemă este că pereţii sunt extinşi în exterior. Lucrul acesta chiar este foarte-foarte periculos, deoarece dacă peretele ar sta vertical şi greutatea ar apăsa nemijlocit asupra acestuia ar fi o situaţie. Dar atunci când verticalitatea pereţilor chiar este deplasată, este o situaţie mult mai complicată.”
Europa Liberă: Acuma să vă întreb: doamnă Aliona, Dumneavoastră credeţi că trebuie să intervină autorităţile locale? Cine trebuie să intervină?
Aliona Osoianu: „Autorităţile locale trebuie să-şi asume responsabilitatea că această casă este construită corect şi această mansardă va rezista tututor intemperiilor. Noi suntem într-o zonă seismică, cu atât mai mult în acest caz trebuie să fie toate consecinţele calculate. Mai multe bife sunt contra, decât pro.”
Aliona Osoianu: „Categoric împotrivă, deoarece cu timpul chiar şi costul apartamentelor din casele unde sunt mansarde se va diminua.”
Europa Liberă: Deci asta tot v-ar îngrijora într-un fel?
Aliona Osoianu: „Da, m-ar îngrijora mult. Şi dacă chiar s-ar construi în blocul meu aşa un tip de construcţie, eu aş refuza la apartament, deoarece în primul rând contez pe siguranţă şi vreau acasă să vin şi să nu am frică de ziua de mîine.”
Europa Liberă: Dumneavoastră faceţi parte din categoria oamenilor, care locuiesc în aceste blocuri, unde unii ar vrea parcă, sunt ademeniţi să fie construite aceste mansarde, că chipurile ar schimba totuşi aspectul blocului de locuit, pentru că asta promit investitorii – să schimbe uşa la intrare, să facă scările curate.
Aliona Osoianu: „La noi în bloc am făcut şi reparaţii la scară, am făcut şi multe lucruri frumoase pentru casa noastră ca să nu ne ademenească cu nişte nimicuri pentru a ne face aşa o neplăcere pe toată viaţa.”
*
Europa Liberă: La biroul Europei Libere de la Chişinău s-a adresat orăşeanul Vlad Mercos. El sugerează că locatarii blocurilor din sectorul Râşcani al municipiului Chişinău sunt profund îngrijoraţi în legătură cu construirea pe acoperişurile blocurilor din vecinătate, aflate pe străzile Dimo şi Branişte a aşa numitelor mansarde.
Europa Liberă: Ce promit ei?
Vlad Mercos: „Ei promit schimbarea ţevilor de apă rece, apă caldă, canalizare, promit reparaţia calitativă a scărilor, reparaţia calitativă a pereţilor, amenajarea curţii, multe-multe.”
Europa Liberă: Credeţi că ei au de câştigat, aceşti investitori?
Vlad Mercos: „Foarte mult. Câştigă zeci de metri pătraţi, pe care îi vând ulterior, din acest teritoriu. Deci investitorii tot acest proiect înţeleg că este foarte convenabil pentru orice firmă de construcţie, fiindcă firma de construcţie nu trebuie să procure teren, terenul este scump. Firma de construcţie nu trebuie să construiască fundament, firma de construcţie nu trebuie să facă reţele – de canalizare, de apă, de gaz, de electricitate. Toate reţelele sunt deja gata. Firma de construcţie nu trebuie să încheie contracte cu furnizorii. Aceste contracte deja sunt încheiate pentru casa respectivă, puţurile de canalizare, de apă, toate acestea există şi există toată infrastructura în zona în care sunt eu – există policlinici.”
Europa Liberă: Şi investitorul câştigă?
Vlad Mercos: „Câştigă foarte mult fiindcă în blocurile din sectorul unde locuiesc, unde există şi clinică, există magazine, există rute de troleibuz, rutieră, ş.a.m.d., există toată infrastructura, evident că oamenii vor veni să procure apartamentele. Atunci când am iniţiat acest proces de studiere a problemei, m-am convins de faptul că nu se construiesc mansarde. Primul lucru pe care ar trebui să-l facă – să se execute o expertiză foarte calitativă şi imparţială a fundamentului blocurilor. Poate la unele blocuri nici nu poate fi construită chiar şi o mansardă obişnuită. Şi al doilea lucru: să controleze foarte strict ce fac investitorii în continuare. Deci, construiesc etaje capitale sau mansarde? Eu zic, ceea ce se construieşte nu sunt mansarde, sunt etaje capitale cu mansardă. De-asupra acestor blocuri se pun sute de tone de beton armat, plus piatră. Blocurile au 50 de ani, o jumătate de secol. Cei care au construit aceste blocuri 50 de ani în urmă au fost de asemenea specialişti, care au calculat fundamentul pentru o anumită greutate, ori pentru patru etaje, ori pentru cinci etaje, cum sunt blocurile noastre. Nimeni 50 de ani în urmă nu s-a gândit că vor veni nişte investitori care vor mai pune încă de-asupra câteva sute de tone, deci nimeni nu a calculat lucrul acesta. Plus la aceasta mai există uzura casei.”
Europa Liberă: Mi-am dat seama, din discuţiile cu Dumneavoastră, că este foarte greu să baţi la uşa tuturor funcţionarilor pentru a expune aceste probleme, pe care le expuneţi şi la microfonul Europei Libere. Aţi mers cu petiţii la Parlament, la Guvern, la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor, primărie, procuratură, peste tot unde e posibil. Aţi vrut să bateţi alarma.
Europa Liberă: Bine, şi aveţi şi răspunsuri?
Vlad Mercos: „Răspunsurile sunt foarte evazive. Ni se răspunde aşa: la blocurile Dumneavoastră nu se întâmplă nimic. Eu zic: nu vrem să se ajungă la faptul ca să se întâmple.”
Europa Liberă: Bine, dar cei cărora le expediaţi aceste petiţii nu sunt atât de îngrijoraţi în legătură cu construirea pe acoperişurile blocurilor din vecinătate.
Vlad Mercos: „N-am simţit din parte lor nici un fel de nelinişte. Probabil că dumnealor nu locuiesc în aceste case. Omul la noi aşa, judecă mai mult cămaşa care e aproape de corp.”
Europa Liberă: Dacă aţi fi Dumneavoastră un investitor, ce aţi face?
Vlad Mercos: „Dacă aş fi investitor în primul rând aş fi unul cinstit, ceea ce este foarte greu la noi în ţară. La noi lucrurile se fac cu totul altfel. Chiar unii mi-au spus că în spatele acestui proiect de mansardare, cum am zis, este un proiect benefic poate pentru foarte multe blocuri, dar stau nişte oameni cu interese economice foarte clare. Cărora pur şi simplu nu le pasă de soarta celor care locuiesc în aceste case şi chiar dacă casele se vor risipi la un moment dat, dacă va fi, Doamne fereşte, un cutremur, nu le va păsa. La noi în ţară e foarte greu să găseşti adevărul şi dreptatea. Şi încă un lucru aş vrea să remarc, că aceste etaje capitale, care sunt construite de-asupra blocurilor din vecinătate sunt cu ieşirea în afara pereţilor acoperişului, pereţilor blocului, în genere. Ceea ce este în detrimentul şi al casei şi de fapt merge împotriva legilor construcţiei.”
*
Europa Liberă a căutat să afle şi părerea guvernanţilor. Iată ce spune Anatolie Zolotco, viceministrul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor.
Europa Liberă: Se rezolvă într-un fel şi problema spaţiului locativ pentru anumite familii?
Europa Liberă: Bine, dar investitorul de ce câştigă? El nu cumpără pământ, pentru a ridica un bloc, el nu face fundamentul casei, de infrastructură nu se preocupă. El practic numai ridică câţiva pereţi.
Anatolie Zolotco: „Da, aveţi perfectă dreptate, pentru această supra-etajare nu este necesitatea de a construi fundaţii, există pereţii. Dar la semnarea contractului administrarea publică locală stipulează careva cerinţe, ca de exemplu să fie renovat fasadul. De aceea renovarea fasadului se execută prin izolarea termică. Mai pun unele cerinţe, ca să mai schimbe şi ferestrele, ca să execute lucrări în scara casei.”
Europa Liberă: Cerinţe sunt, dar onorarea lor vă spun eu că lasă de dorit. Am mers în zonele unde s-au construit mansardele.
Anatolie Zolotco: „Asta nu ţine de funcţiile Ministerului Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor. Aceasta ţine de administrarea publică locală. Noi monitorizăm calitatea executării lucrărilor. Politica Ministerului este ca să nu interzicem. Ministerul susţine orişice investiţie. Dar referitor la proiectarea şi construcţia mansardelor trebuie să efectueze aceste lucrări conform cerinţelor normative. Recent Ministerul Dezvoltării Regionale şi Construcţiilor a emis şi un ordin privind proiectarea şi construcţia mansardelor, pentru că acum se lucrează asupra normativului de proiectare a mansardelor.”
Europa Liberă: Dar ce stipulează acest ordin?
Europa Liberă: Bine, dar pe o bună parte din blocuri deja aceste mansarde sau supra-etaje au şi fost construite.
Anatolie Zolotco: „Deci o bună parte din mansarde au fost construite conform cerinţelor pe care eu acum le-am menţionat. De exemplu, este expertiza tehnică, este elaborat certificatul de urbanism, este elaborată documentaţia de proiect, autorizaţia de construcţie şi se efectuează monitorizarea acestor mansarde de către Inspecţia de stat în construcţii.”
Europa Liberă: Dar mansardă ce înseamnă? Încă un etaj de-asupra? Sau mansarda are cu totul altă destinaţie?
Anatolie Zolotco: „Conform cerinţelor, mansarda este construcţia, pentru care pereţii exteriori trebuie să fie nu mai înalţi de 1,5 metri. Iată aceasta este mansardă. Nu este un etaj plin.”
Europa Liberă: Dar în bună parte s-a construit încă un etaj.
Europa Liberă: Exact.
Anatolie Zolotco: „Noi am stipulat anume aceasta. Ce este mansardă? Cum de proiectat aceste mansarde, pentru că suntem într-o zonă seismică şi în caz de cutremur toate aceste mansarde se vor prăbuşi.”
Europa Liberă: De ce e această toată revoltă a unor locatari? Ei spun că mansarda ar fi trebuit ca la construcţie pereţii să corespundă cu pereţii blocului. Iar aceste mansarde au depăşit suprafaţa blocului.
Anatolie Zolotco: „Se vorbeşte acum de mansarde supra-etajarea construcţiilor existente. Nu astea noi. La aşa supra-etajare pereţii mansardelor trebuie să coincidă cu pereţii clădirii existente. Se interzice ca mansardele să fie construite pe console şi noi cu aceasta anume şi luptăm, ca să nu se execute aşa lucrări, că nu corespund cerinţelor.”
Europa Liberă: Dumneavoastră v-aţi pus întrebarea, că aceşti investitori, dornici să construiească mansarde, s-au gândit mai mult la profit şi mai puţin la starea blocului, la ceea ce se întâmplă cu el?
Anatolie Zolotco: „Orişice investitor se gândeşte în primul rând la profit, dar pentru aceasta trebuie să fie specialiştii respectivi – specialiştii proiectanţi, experţii tehnici, care să elaboreze documentaţia de proiect conform cerinţelor.”
Europa Liberă: Dar există un consens acum între toate instituţiile care permit construcţia acestor mansarde?
Anatolie Zolotco: „Dacă în normativ este menţionat că se interzice construirea mansardelor pe console, înseamnă că se interzice. Nu poţi găsi un consens.”
Europa Liberă: Şi dacă se fac după proiect?
Anatolie Zolotco: „Urmează să fie demolate.”
Europa Liberă: Să mai precizăm că în prima jumătate a anului curent în Chişinău au fost eliberate 145 de certificate de urbanism pentru construcţia mansardelor, potrivit datelor Inspecţiei de stat în construcţii. Primăria capitalei a autorizat în 2009 construcţia a peste 80 de mansarde. Până acum au fost date în folosinţă cel mult 15 etaje mansardate.
