Linkuri accesibilitate

Forumul Democratic din Moldova – alternativă la comunişti şi frontişti (13 iulie 1991)


Gheorghe Ghimpu

Gheorghe Ghimpu

Forumul Democratic se constituie ca o structură menită a modera elanul extremist al PCM și al Frontului Popular.



La 13 iulie 1991 la Chişinău are loc conferinţa de constituire a Forumului Democratic din Moldova (FDM). Noua organizaţie îşi propune crearea unui cadru de discuţii care să depăşească interesele de partid şi să ofere o platformă permanentă de dialog între diferitele formaţiuni politice care promovau scopuri diametral opuse.

Mai exact, în condiţiile în care Partidul Comunist al Moldovei nu mai putea pretinde monopolul puterii în stat, iar metodele folosite de Frontul Popular din Moldova nu erau agreate de o parte importantă a societăţii, Forumul Democratic se constituie ca o structură menită a modera elanul extremist a celor două formaţiuni.

Iniţiatorul principal al FDM era Gheorghe Ghimpu, iar printre membrii conducerii figurau nume sonore ale societăţii civile şi elitei politice de la Chişinău, precum Vasile Nedelciuc, Oazu Nantoi, Nicolae Negru, Aureliu Busuioc, Viorel Cibotaru, Mihai Moroşanu, Nicolae Costin, Victor Grebenşcicov, Veaceslav Reider, Victor Volcinschi, Andrei Ţurcanu, Alexandr Brodski, L. Rosenberg, G. Blagodarnîi, V. Repcinski, în total 26 de persoane.

Vorbitorii au menţionat în luările lor de cuvânt necesitatea reconcilierii societăţii moldovene şi renunţarea la confruntarea etnică. Discursurile nu au avut un caracter făţiş anticomunist, parte pentru că la întrunire erau invitaţi în calitate de observatori membri ai Comitetului Central al PCM, printre care Fiodor Angheli, Ion Borşevici, Alexandru Zavtur, Ludmila Skalnaia şi Ivan Zabunov; parte, pentru că iniţiatorii Forumului vroiau cooperarea cu PCM în atingerea obiectivelor propuse. Iar scopul central al Forumului era consolidarea suveranităţii Republicii Moldova şi obţinerea independenţei, aşa cum a subliniat în luarea sa de cuvânt Gh. Ghimpu.

Dacă criticile la adresa comuniştilor au fost moderate, în schimb cele faţă de Frontul Popular din Moldova au fost mai deschise şi mai aspre. Unii lideri ai Forumului, precum Nicolae Costin, primarul de atunci al Chişinăului a precizat că unirea cu România este un obiectiv care trebuie urmat pas cu pas, iar revendicările ultimative nu fac decât să compromită un ideal sfânt în care crede foarte multă lume.

Dumitru Osipov a declarat că împărtăşeşte idealurile – unioniste – ale Alianţei „16 decembrie”, dar că nu e de acord cu metodele utilizate de către conducerea acesteia, insinuând că liderii Frontului Popular, condus deja de Iurie Roşca, au transformat Alianţa sus numită în instrumentul lor politic. G. Blagodarnîi a spus că a trecut timpul extremismelor gen Frontul Popular şi OSTK, care au dezbinat societatea, şi trebuie create formaţiuni politice civilizate, care să accepte jocul democratic.

Deşi nu a avut o existenţă lungă, Forumul Democratic din Moldova a avut de jucat un anume rol în încercarea de a construi un dialog între diferite formaţiuni politice de la Chişinău acum 20 de ani şi de a depăşi împărţirea cetăţenilor pe criterii etnice şi ideologice.
XS
SM
MD
LG