Linkuri accesibilitate

În „salvarea” bibliotecii, care în ultimii 20 de ani a funcţionat numai pe bază de voluntariat, s-a implicat ministerul român de externe.



Pentru prima data de la caderea comunismului in 1989 incoace, autoritatile române se arata interesate sa se implice in repunerea in circuitul academic si cultural a Institutului si Bibliotecii Române din Freiburg.


Biblioteca română din Freiburg va continua să existe



Doru Costea şi Lazar Comănescu
Doru Costea, secretar de stat in Ministerul Afacerilor externe, Lazar Comanescu, ambasadorul Romaniei la Berlin si Brandusa Predescu, consulul Romaniei la München, au adus marti, 12 iulie, un mesaj din partea ministrului de externe, Theodor Baconschi, prin care statul roman se angajeaza sa identifice, impreuna cu membrii Institutului si comunitatea românilor din Germania, solutiile existente pentru salvarea lacasului de cultura.

Colecția de artă populară românească


Institutia, infiintata in 1949 de Printul Nicolae si alti reprezentanti ai exilului românesc postbelic din Germania, Elvetia si Franta, a fost sustinuta financiar pana in 1989 de guvernul german. Gratie acestui sprijin constant si consistent, Institutul a fost capabil sa functioneze in conditii exceptionale pentru acele vremuri si sa mentina vie flacara spiritualitatii romanesti timp de peste 60 de ani.

Imagine din Bibliotecă

In ultimii 20 de ani, Biblioteca, a cărei zestre depăşeşte 90.000 de titluri, bogate colectii de publicatii, manuscrise, piese muzeistice etc., a funcţionat numai pe bază de voluntariat, graţie sacrificiilor a trei dedicati membri ajunsi insa la varsta senectutii: directorul Ion Iancu Bidian, bibliotecarele Rodica Moschinschki si Irina Nasta.

Dora Mezdrea


Pentru o buna funcţionare Biblioteca are nevoie –în afară de forţele voluntare - de trei angajaţi permanenţi, cu diferite grade de răspundere, şi de fonduri de întreţinere, adică de un buget anual de minimum 60.000-70.000 Euro.

Atat ambasadorul Romaniei la Berlin, Lazar Comanescu, cat si secretarul de stat Doru Costea au aratat ca deocamdata, statul roman nu poate oferi aceasta finantare, dar ca a facut un prin pas spre normalizarea situatiei trimitand la Freiburg un specialist, platit de statul roman, care sa preia fraiele institutiei.

Dieter Salomon şi Doru Costea
Este vorba de Dora Mezdrea, filozof si respectat cercetator al exilului romanesc, autor a numeroase carti si monografii intre care si monografia lui Nae Ionescu.

In ce o priveste, reputata cercetatoare a declarat ca a pregatit un proiect de salvare a institutiei care ar putea sa conduca la independenta financiara a lacasului de cultura. „Intentionez sa deschid o sectie de manuscrise pentru ca eu cred cu tarie ca in manuscrise sta importanta acestui institut. Colectii de carti exista si in alte biblioteci, insa o colectie de manuscrise de o asemnenea valoare nu poate fi gasita oriunde”, a aratat Dora Mezdrea.

Dieter Salomon şi Doru Costea
Si, pentru ca, mai cu seama in timpul comunismului, orasul de pe Dreisam a fost o gazda excelenta pentru comunitatea romaneasca, secretarul de stat Doru Costea a tinut sa ii aduca multumiri primarului orasului Freiburg in cadrul unui eveniment organizat prin bunavointa lui Dieter Salomon, edilul celui mai verde oras din Germania.

La primaria din Freiburg au fost prezenti, de altfel, zeci de romani dar si reprenzentanti ai altor consulate din Freiburg si ai Guvernului landului Baden Württemberg.

In semn de pretuire, primarul Dieter Salomon l-a invitat pe inaltul oaspete roman sa scrie in Cartea de onoare a orasului Freiburg.
XS
SM
MD
LG