Linkuri accesibilitate

Un interviu cu Svetlana Lazăr, preşedinta Asociatei naţionale de turism rural, ecologic şi cultural.


După10 ani de dezvoltare, turismul rural se află aproape în punctul de unde a plecat. Dacă s-ar construi cel puţin o pensiune în fiecare localitate ce găzduieşte un monument de patrimoniu, Republica Moldova ar avea 140 de astfel de locuri de cazare pentru turiştii moldoveni şi străini. În realitate, avem doar 20 de pensiuni deschise timp de 10 ani. Despre cauzele stagnării, discutăm în această dimineaţă cu Svetlana Lazăr, preşedinta Asociatei naţionale de turism rural, ecologic şi cultural.


Interviul matinal la Europa Liberă cu Svetlana Lazăr



Europa Liberă: Doamnă Lazăr, am vizitat recent o ţară europeană şi am vrut să văd locurile frumoase de acolo. Am dat o simplă căutare pe Internet, scriind „atracții turistice” şi mi s-a deschis imediat o hartă cu cele mai valoroase monumente, cu pozele lor, o prezentare succintă, traseele care trebuie urmate ca să se ajungă la ele. Am făcut acelaşi lucru duminica trecută aici, în Republica Moldova, cînd am vrut să ieşim cu familia din oraş. Nu am descoperit decît un textuleţ sumar pe un site al unei instituţii guvernamentale, fără poze, fără descriere şi fără hartă, bineînţeles. Aveţi vreo explicaţie pentru această situaţie? Nu avem nimic în plus ce ar putea determina un turist să aleagă Republica Moldova faţă de alte destinaţii sau sunt alte motive la mijloc?

Svetlana Lazăr
Svetlana Lazăr: „De fapt avem atracții turistice destul de interesante, care cred ca ar putea atrage turiști atât din țară cât peste hotare. Adevărat este ca motorul de căutare nu totdeauna este cel mai bun ales de către cei care promovează atracțiile turistice. În rest, nu există o analiză, o sistematizare detaliată a potențialului nostru natural, antropic, nu se face actualizarea lui, adică nu există o bază de date în baza căreia ușor s-ar găsi toate atracțiile turistice care sunt, de exemplu, oferite astăzi turistului. Fiecare agenție turistică își face site-ul său, are obiectivele sale. Puteți să nu găsiți la prima încercare, când dați o căutare generală „atracții turistice”. Dacă dați o denumire mai exactă, ceea ce presupune că cunoașteți deja potențialul, cu siguranță că puteți primi mai multă informație.”

Europa Liberă: Eu poate știu ce înseamnă Toltrele Prutului, 100 de movile, peștera Emil Racoviță, dar un turist străin de unde să știe asta? De fapt, cine ar putea face această bază de date și nu o face?

Svetlana Lazăr: „Această bază de date la nivel național urmează să fie făcută de agenția de stat, Agenția Turismului, care de fapt este domeniul de activitate al acestei agenții. Mai mult decât atât, lipește informația sau este foarte succintă sau chiar contradictorie, referitor la unul și același obiectiv turistic. Urmează ca această informație să fie lucrată de specialiști, și după asta plasată, asta este una la mână. Altceva ar fi că și informația care este trebuie permanent actualizată, adică normal că urmează să existe un grup de lucru permanent, preocupat de actualizarea unei baze de date la nivel național, și această informație să fie o informație veridică, oferită de specialiștii din domeniul respectiv.”

Europa Liberă: Lucruri simple, dar totuși complicat de realizat. Doamnă Lazăr, totuși ce recomandări aţi avea dumneavoastră, cea care cunoaşteţi poate cel mai bine potenţialul turismului rural moldovenesc? Ce ar fi de văzut şi unde? Și cum trebuie să procedeze acel turist ca să poată afla locurile?

Cetatea Soroca
Svetlana Lazăr: „În funcție de scopul pe care-l are acel turist și in funcție de perioada când vine, avem un potențial natural foarte interesant, chiar destul de valoros, aș putea zice, avem evenimente turistice interesante, avem diferite sărbători către care pot fi atrași turiștii. Dacă e să vorbim despre cei care ar fi atrași de vizitele în mediul rural, referitor la potențialul natural pe care ar putea sa-l viziteze mai important ar fi într-adevăr la nordul țării același baraj coralier Toltrele Prutului, ar putea fi aceeași sută de movile, ar putea fi vizitarea rămășițelor unei păduri de luncă europene, una din cele mai vechi, cu stejari seculari, unde, pe o suprafața compactă de 120 de hectare s-a păstrat practic și vegetația, în mare măsură. Dacă e să mergem la sud avem aceeași deltă a Prutului, avem renumitele mănăstiri rupestre, avem peste 40 de mănăstiri rupestre care pot fi vizitate, aici intercalăm cu potențialul antropic. La acest compartiment poate suntem mai modești decât alte state și nu atât la potențialul antropic pe care-l deținem, cât la valorificarea acestui potențial. Arheologii, de exemplu, au descoperit niște situri arheologice de importanță internațională deosebită, dar nu sunt puse în circuit, nu sunt pregătite pentru a fi vizitate de către turiști.”

Europa Liberă: Tocmai asta vroiam să vă întreb, vor găsi turiștii acolo și elementele de infrastructură necesară, de exemplu un WC elementar pe traseul spre un obiectiv de acesta turistic?

Mănăstirea Tâpova
Svetlana Lazăr: „Problematic ar fi, nu peste tot. Este adevărat că poți să mergi de la Chișinău la Soroca și nu ai unde să faci un popas civilizat. Asta este realitatea. Avem obiective turistice, aceeași Țâpova de exemplu, sau chiar și Orheiul Vechi, unde căile de acces sunt deteriorate sau niciodată nici n-au fost bine puse la punct și pregătite pentru turiști. Este destul de periculos, de fapt, pentru persoanele mai în vârstă să ajungă pe cărărușile acestea fără probleme să vadă mănăstirile rupestre.”

Europa Liberă: Lipsa infrastructurii este menționată cel mai des drept una din cauzele de bază din care suntem evitați de turiști. Cum se întâmplă că după 10 de ani de când am auzit prima dată despre intențiile autorităților de a dezvolta turismul rural avem, dacă nu greșesc, vreo 20 de pensiuni doar. Rezultă că s-au construit câte cel mult 2 pensiuni pe an, dacă e să comparăm cu România, păstrând proporțiile desigur, acest gen de turism s-a dezvoltat la noi cu viteză de melc, nu-i așa?

Svetlana Lazăr: „Absolut de acord, e regretabil. Dar, spre deosebire de România a fost o altă abordare și este o altă abordare. Dacă să luăm exemplul României, din start în 1995 colegii din România au început dezvoltarea acestui domeniu cu un grant de 5 milioane de dolari atunci, și cu o susținere din partea statului a unor facilități deosebit de importante, cum ar fi scutiri de tot felul de impozite fiscale pentru o perioada de peste 10 ani, cum ar fi accesul la micro-finanțări a gospodăriilor care își doreau să se transforme în gospodării turistice, noi am rămas mai mult la nivel declarativ. Pe lingă lipsa unei infrastructuri generale decente, avem și lipsa unei infrastructuri specializate, destul de bine simțită.”

Europa Liberă: Și nici o facilitate.

Pensiunea rurală „Frapat”
Svetlana Lazăr: „Da, facilitățile sunt mizere. Cei care doresc să se includă în această activitate riscă, urmează să-și investească banii în propria gospodărie, dar făcând publicitate localității respective, făcând publicitate țării noastre, asumându-și multe alte activități care, de fapt, ar trebui să le ia asupra sa statul, ca să se miște lucrurile mai repede. În situația asta nu este normal să se meargă la același nivel de scutiri cum merg toți ceilalți agenți economici, unde afacerile se dezvolta mai ușor, comparativ cu o afacere nouă pentru țara noastră. Turismul pentru Republica Moldova a fost și continuă să fie, spre regret, o activitate relativ nouă.”

Europa Liberă: Doamnă Lazăr, ce le-aţi reproşa autorităţilor, ce ar trebui, dar nu fac ca să asigure o minimă evoluţie în acest domeniu? Ce ar trebui să se întîmple ca să putem valorifica potenţialul de care dispunem?

Svetlana Lazăr: „În primul rând cred ca ar urma să se actualizeze strategia dezvoltării turismului în Moldova. Există o strategie 2003-2015, strategie de dezvoltare a turismului în țară noastră, or, acest document nu a fost actualizat practic pana în prezent. Acum se lucrează la actualizarea lui, drept rezultat urmează a avea un plan de acțiuni concrete, care, în continuare urmează să fie monitorizat și urmează să fie implementat. Zice mai multă lume, la scris si elaborat strategii deja suntem foarte mulți specialiști, mai greu stăm cu implementarea, pentru ca aceasta cere consecvență și profesionalism profund, cunoașterea situației pe teren. Deci, la nivel de stat se cere o poziție de elaborare a acestor strategii și politici destul de consecventă și serioasă, acoperită cu anumite sume de bani pentru activitățile preconizate.”

Europa Liberă: Deci ar trebui să începem cu începutul, cu planurile...

Svetlana Lazăr: „Exact, or asta o face oricine care începe o afacere, sau cel mai simplu chiar când ai de rezolvat ceva în propria-ți familie, în propria-ți casă, începi cu un plan.”

Europa Liberă: E trist să auzim că la atâția ani nu avem niciun plan concret de acțiuni. Apropo, despre aceste pensiuni, jumătate din cele existente se află la Trebujeni. Prin ce este deosebită această localitate?

Svetlana Lazăr: „Prin 2002, când am început activitatea intens la noi în țară, mi-am pus drept scop ca să deschidem acest domeniu prin niște activități concrete, să explicăm localnicilor ce beneficii ar avea în urma acestor activități. Primul spațiu unde ne-am concentrat atenția în activitatea noastră a fost Orheiul Vechi. Asta este una, s-a lucrat foarte mult cu localnicii. Doi, există un potențial turistic, niște obiective turistice deja cunoscute, și pană la sfârșitul acestui an dosarele pentru Orheiul Vechi vor fi depuse la UNESCO, ca ulterior acest punct turistic să fie inclus în patrimoniul UNESCO. Includerea pe această listă este extraordinar de importantă și favorabilă pentru dezvoltarea turismului la noi în țară. În genere, există mulți turiști care circulă căutând anume obiectivele incluse pe lista de monumente UNESCO.”
XS
SM
MD
LG