Linkuri accesibilitate

Bacalaureatul în Moldova şi UE


Rezultatele dezamăgitoare ale bacalaureatului din ultimii ani ar putea determina ministerul să schimbe din nou regulile.



În Republica Moldova, primele examene de bacalaureat au fost organizate în anul 1993, odată cu începutul unei reforme a învăţămîntului ce anunţa obiectivul alinierii la standardele europene.


Dicţionar european cu Dan Alexe şi Liliana Barbăroşie
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:06:46 0:00
Link direct



Patru ani mai tîrziu, autoritatea din educaţie decide renunţarea la examenele de admitere în universităţi despre care se credea că sunt corupte şi nedrepte, moment de la care bacalaureatul devine un test crucial nu doar pentru trecutul reuşitei şcolare a copilului, dar mai ales pentru viitorul acestuia, adică universitatea la care ar putea să fie luat. Cei cu note bune la bacalaureat pot conta pe admiterea lesnicioasă la facultate, eventual cu o bursă de la bugetul de stat, şi invers, dacă la bacalaureat norocul nu ţi-a surîs, şi studiile universitare sunt puse sub un mare semn de întrebare.

Acest model este valabil şi astăzi şi nu a făcut, aşa cum afirmă unii experţi, decît să mute principalele metehne ale învăţămîntului – mita şi copierea – din universitate înapoi în liceu.

Este şi punctul de vedere al lui Pavel Macari, directorul liceului rus „Constantin Sibirski” din Chişinău, care, alături de alţi manageri şcolari cere ani la rînd ministerului de resort să se gîndească la o revenire la formula veche, adică cea a două filtre înainte de universitate - bacalaureatul şi examenele de admitere.

„Mulţi ani în urmă ni s-a întins o cursă. Eu sunt categoric împotriva renunţării la examenele de admitere. Bacalaureatul şi examenele de înscriere în facultăţi sunt două lucruri diferite, cu obiective diferite. Şi în Rusia există un examen unic de stat, aşa numitul EG. Universitatea Lomonosov, de exemplu,k îşi organizează examenele sale de admitere. Şi în Europa se dau examene. Nu cred că astfel s-a stîrpit corupţia de la universităţi.”

Pavel Macari mai crede că ar trebui să se renunţe la centrele specializate de bacalaureat, care au impus copii să susţină examenul în alte instituţii decît cea în care a învăţat, la evaluarea extrem de centralizată a lucrărilor, dar şi să se revină la probe orale în cazul unor materii cum ar fi limbile maternă şi străine:

„Eu cred că şefii învăţămîntului au o imagine deformată a pedagogului. Neîncrederea în corpul didactic a adus la această situaţie. Trebuie să se privească la instituţiile educaţionale cu mai multă încredere şi să organizeze evaluarea copiilor în instituţiile de unde provin copii. Un profesor care l-a învăţat pe un copil şi ştie că el este de 6 nu-şi va permite să-l noteze la examen cu 10.”

Rezultatele dezamăgitoare ale bacalaureatului din ultimii ani ar putea determina autoritatea responsabilă de sistemul educaţional să procedeze la noi schimbări. Ministrul educaţiei i-a convocat recent pe managerii şcolari la o rundă de discuţii, solicitîndu-le în plus şi cîte un set de propuneri în scris pentru modificarea procedurii de organizare a bacalaureatului. Deşi nu a fost anunţată deocamdată o decizie, managerii şcolari din grupul de dialog de pe lîngă direcţia de învăţămînt Chişinău sunt optimişti şi spun că, de această dată, sunt decişi să-şi impună punctul de vedere prin acţiuni mai hotărîte.
Previous Next

XS
SM
MD
LG