Linkuri accesibilitate

Zona cea mai vulnerabilă a continentului rămâne sud-estul european şi dacă e ca urmatoarea faza a extinderii să aibă un efect direct şi important asupra securităţii europene, atunci ea trebuie să se producă prin includerea Romaniei si Bulgariei.




8 iulie 2011

Șanse crescute pentru România de a fi admisă în Nato.

Editorialul săptămînal
de Nestor Ratesh

Şansele Romaniei de a se afla printre ţările nominalizate la summitul NATO de la Praga, din toamna anului viitor au crescut din nou. Aceasta concluzie se întemeiază în primul rînd pe schimbarea de viziune ce se conturează în Alianţa Atlantică însăşi.

În primăvară, la Washington şi în cîteva alte capitale apusene părea să predomine aşa numita obţiune zero potrivit căreia la Praga nu se va primi nici un nou membru al Alianţei. Se argumenta pe atunci că NATO ar trebui să îşi ofere mai mult timp asimilării Ungariei, Poloniei şi Cehiei în loc să se grăbească de a primi noi membri din rîndul celor nouă ţări candidate, care, în grade diferite, ridicau mai toate, probleme de un fel sau altul. Si stringenţele geopolitice erau altele pentru că în Balcani era relativă linişte.

Între timp, noua administraţie americană şi-a formulat o poziţie clară optînd împotriva opţiunii zero și pentru continuarea extinderii la summitul de la Praga. Ceilalţi aliaţi s-au alăturat acestui punct de vedere luna trecută cu prilejul vizitei preşedintelui Bush în Europa. Vor fi deci nominalizaţi noi membrii în toamna anului viitor.

Dezbaterea este acum în privinţa amploarei extinderii şi a ţărilor ce ar fi incluse în noul val. Unele din declaraţiile lui George W Bush ar lăsa să se înţeleagă că Statele Unite ar fi pentru primirea unui număr mai mare de candidaţi, dar suntem avertizaţi să nu speculăm inutil asupra acestui punct pentru că opiniile în sînul administraţiei americane sunt aproape la fel de variate ca în presa americană.

Preşedintele a fost categoric cînd a declarat că nici o putere din afara Alianţei nu va avea un drept de „veto” în determinarea ţărilor care vor fi invitate să adere la NATO. Înţelesul acestei fraze este limpede. Rusia nu va putea împiedica admiterea ţărilor baltice, dar dacă încălzirea relaţiei ruso-americane rezultată din întîlnirea Bush-Putin de luna trecută este reală şi se va menţine s-ar putea ca aliaţii occidentali să nu dorească să creeze probleme cu Rusia, deschizînd porţile NATO, Estoniei, Lituaniei şi Letoniei.

În Europa Centrală, Slovenia şi Slovacia sunt candidate atrăgătoare, dar fiind ţări mici contribuţia pe care ar aduce-o Alianţei aderarea lor ar fi aproape neglijabilă, constituind de fapt o extindere simbolică. Cum Albania şi Macedonia nu intră nu intră nici un caz în calcul acum, rămîn Romania şi Bulgaria.

Persoane influente în interiorul şi în afara administraţiei Bush prezintă o argumentare solidă potrivit căreia zona cea mai vulnerabilă a continentului rămâne sud-estul european şi dacă e ca urmatoarea faza a extinderii să aibă un efect direct şi important asupra securităţii europene, atunci ea trebuie să se producă în aceasta zonă prin includerea Romaniei si Bulgariei. [...]

Este desigur mult prea devreme de a încerca o prognoză despre ceea ce se va întimpla peste 16 luni la Praga, dar se cuvine înregistrată deosebirea dintre primăvară şi vară, dintre absenţa pronunţată a şanselor din aprilie şi conturarea unor şanse destul de bune în iulie. Şanse care, s-ar putea adeveri dacă împrejurări strategice noi nu le anulează pe cele prezente şi dacă, bineînţeles, ce se întimplă pînă atunci în Bucureşti nu le compromit.
XS
SM
MD
LG