Linkuri accesibilitate

Navetele spațiale americane la capăt de misiune


Naveta spațială Atlantis în așteptarea lansării

Naveta spațială Atlantis în așteptarea lansării

Anul acesta NASA a acordat cam 270 de milioane de dolari unor companii private, care se angajează să construiască rachete şi nave comerciale capabile să trasporte oameni şi mărfuri în spaţiul cosmic.




La centrul spaţial Kennedy din Florida au loc ultimele pregătiri pentru un eveniment istoric. Dacă vremea nu se înrăutăţeşte din nou peste măsură, astăzi după-amiază va avea loc ultima lansare a unei navete spaţiale americane, cu care se va încheia o întreagă eră. Detalii are Mircea Ţicudean.

După lansarea „Columbiei” în 1981, navetele spaţiale americane au fost timp de trei decenii un simbol al superiorităţii tehnologice a Statelor Unite şi a avansului lor în cursa pentru explorarea spaţiului cosmic. Într-o relatare de la New York, corespondentul nostru Nikola Krastev ne-a amintit câteva din superlativele programului care se va încheia odată cu ultima lansare a ultimei navete.

Cele cinci navete, a căror construcţie şi întreţinere a costat 210 miliarde de dolari, au fost cele mai rapide vehicule cu aripi din istorie. Peste 350 de cosmonauţi din 16 ţări, inclusiv 49 femei, au zburat la bordul navetelor, care au acoperit împreună o distanţă de 800 de milioane de kilometri în jurul Pămîntului. Navetele spaţiale au jucat şi un important rol diplomatic, consolidând cooperarea americano-rusă prin zborurile către staţiile ruseşti: mai întâi Mir, apoi Staţia Spaţială Internaţională.

Istoria navetelor a avut şi episoade întunecate. A 25-a misiune, transmisă în direct spre milioane de telespectatori la 28 ianuarie 1986 s-a încheiat cu o tragedie, când naveta „Challenger” s-a dezintegrat în aer la 73 de secunde după lansare. Au murit atunci şapte cosmonauţi, inclusiv prima profesoară ce urma să ajungă în spaţiul cosmic, Christa McAuliffe.

În februarie 2003 a urmat a doua mare tragedie din istoria navelor, când „Columbia” şi echipajul ei au pierit în flăcări la reintrarea în atmosferă.

Purtătorul de cuvânt NASA Kyle Herring crede că deşi navetele au avut limitele lor, ele nu vor fi uitate. Herring a spus că navetele americane au avut un rol esenţial în asamblarea Staţiei Spaţiale Internaţionale, dar s-au dovedit utile şi în multe alte misiuni, devenind un model de multi-funcţionalitate.

Retragerea din circulaţie a navetelor stârneşte regrete printre admiratorii şi creatorii lor. Wayne Hale, fost manager al programului navetelor la NASA, se declară întristat de faptul că aeronavelor vor fi retrase înainte ca Statele Unite să fi realizat un program de înlocuire a lor.

Corespondentul nostru la New York aminteşte că după dezastrul „Columbiei” din 2003 preşedintele de atunci, George W. Bush, a anunţat că după finisarea Staţiei Spaţiale Internaţionale programul navetelor va fi încheiat. Tot administraţia Bush întrevedea un nou program, numit „Constellation”, care urma să ducă oameni pe Lună şi pe Marte.

Dar în 2010 administraţia actualului preşedinte Barack Obama a constatat că noul proiect nu este fezabil şi că zborurile cosmice americane se vor baza deocamdată pe companii private şi pe cooperarea cu ruşii.

Corespondentul nostru Nikola Krastev spune că anul acesta NASA a acordat cam 270 de milioane de dolari unor companii private, patru la număr, care se angajează să construiască rachete şi nave comerciale capabile să trasporte oameni şi mărfuri în spaţiul cosmic. Planul american este ca monopolul rusesc în domeniu să dureze numai până în 2016. La aceea dată „Discovery”, „Endeavour” şi „Atlantis” vor avea de mult o nouă misiune: de exponate la muzeele spaţiului cosmic din Los Angeles, New York şi Washington.
XS
SM
MD
LG