Linkuri accesibilitate

Lipsa studiilor calificate îi pune pe absolvenţii moldoveni în domeniul IT în situaţia să cedeze în competiţie cu colegii din România.


Între planurile de învățământ şi cererile „pieţei” de specialişti este o mare diferenţă. Astfel Asociația Națională a Companiilor Private din domeniul Tehnologiilor Informaționale spune că se confrunta cu o lipsa acută de specialiști. Dacă astăzi, domeniul ar fi în stare să ofere locuri de muncă pentru aproape 3 mii de tineri, universităţile din Moldova pregătesc anual doar între 800 şi o mie de specialiști în tehnologii informaționale. Mai multe de la Diana Răileanu.

Un începător în domeniul tehnologiilor informaţionale are un salariu între 5 şi 7 mii de lei, adică exact cât salariul nominal al unui deputat. Cu toate acestea, aşa cum am aflat de la vicepreşedintele Asociaţiei Naţionale a Companiilor Private în domeniul Tehnologiilor Informaţionale, Radu Grosu, puţini sunt cei care ajung să fie angajaţi de companiile private în domeniu.

Radu Grosu
Radu Grosu: „Noi suntem încă foarte buni la studiile de detaliu, cunoaştem foarte bine nişte tehnici care sunt mai vechi, dar tehnologiile moderne, limbajele de programare moderne, nu întotdeauna sunt predate la nivelul necesar în universităţile tehnice.”

Lipsa studiilor calificate îi pune pe absolvenţii moldoveni în domeniul IT în situaţia să cedeze în competiţie cu colegii din România, de exemplu. Din nou Radu Grosu:

„Pe lângă faptul că se observă un mic decalaj între calitatea studiilor din Republica Moldova şi România, la o poziţie deschisă în Republica Moldova aplică două-trei persoane, în cel mai bun caz, iar în Iaşi sau în Cluj aplică între 10 şi 15 persoane. În plus, şi calitatea studiilor la cei doi-trei câţi aplică nu întotdeauna este pe nivelul aşteptărilor.”

Întrucât predilecţia pentru informatică depinde de baza pe care o pun instituţiile preuniversitare am căutat să aflu cât de dotate sunt şcolile din ţară cu computere dar, mai ales, cât de pregătiţi sunt profesorii. De la directorul liceului teoretic din satul Cuhureştii de Sus, Petru Gaiu, am aflat că instituţiei, unde învaţă aproape 400 de elevi, i-au fost repartizate 12 computere. Petru Gaiu însă recunoaşte că cunoştinţele pe care le obţin elevii în timpul orelor de informatică sunt modeste:

Petru Gaiu: „La cerinţele liceului, la nivel de sat se descurcă binişor dar internetul, calculatoare nu se folosesc îndeajuns.”

Europa Liberă: La ce vă referiţi când spuneţi că nu se folosesc îndeajuns?

Petru Gaiu: „În afară de orele de curs, poate cel mult o oră, o oră şi jumătate copii folosesc computerul, poate pauzele dintre lecţii, şi atât. Majoritatea cadrelor didactice sunt în vârstă, media la noi e de 48 de ani. O bună parte nu utilizează calculatorul şi nici nu au posibilitatea să îl utilizeze.”

Viceministrul Educaţiei Tatiana Potâng dă asigurări că până în prezent, toate şcolile şi liceele din ţară sunt dotate cu calculatoare şi au conectare la internet. Tatiana Potâng recunoaşte însă că este peste puterile ministerului să monitorizeze dacă toţi elevii au acces sau nu la computere şi internet:

Tatiana Potâng: „Din păcate lucrurile acestea nu ţin doar de calculatoare. Noi ne mai confruntăm uneori şi cu laboratoare care sunt dotate cu aparate şi utilaje pentru laboratoarele de fizică şi chimie şi unii dintre profesori, dintre cadrele didactice insistă să le ţină încuiate şi să le păstreze sub lacăt. Sigur că noi anunţăm de fiecare dată că aceste utilaje şi aparate sunt date pentru a fi folosite de copii, cu atât mai mult calculatoarele.”

Experţii în tehnologii informaţionale îndeamnă Ministerul Educaţiei să colaboreze mai strâns cu companiile private. Mai ales că şi guvernul, care şi-a propus să dispună de guvernare electronică, altfel zis să fie în serviciul cetăţeanului prin internet, ar avea nevoie de specialişti bine instruiţi în domeniul tehnologiilor informaţionale.
XS
SM
MD
LG