Linkuri accesibilitate

Mihai Șleahtițchi: „avem multe neregul, firești pentru o societate săracă, pentru un context în care se încearcă o luptă cu flagelul corupției.”



De două ori mai mulţi liceeni nevoiţi să repete examenul de bac la anul, de două ori mai puţini – cu note de zece şi o majoritate - cu note de 6 şi 7. Un bacalaureat, care ne-a arătat, de exemplu, că în R. Moldova unii profesori completează testele în locul liceenilor în scopuri lesne de înţeles, sau, într-un alt exemplu, că din unele instituţii lucrările vin absolut identice, de parcă ar fi fost trase la indigo. Discutăm în această dimineaţă despre acest bilanţ trist cu ministrul educaţiei, Mihai Şleahtiţchi.

Interviul matinal la Europa Liberă: cu Mihai Șleahtițchi despre situația învățămîntului în Moldova


Europa Liberă: Dle ministru, citam mai devreme un bilanţ provizoriu al neregulilor descoperite în acest an la examenele de bacalaureat. Dacă ar fi să vorbim despre un bilanţ al rezultatelor calitative de pe finalul acestei sesiuni, ce ne-aţi spune? Aţi calculat deja o raţă a promovabilităţii? Ce arată acest calcul??

Mihai Șleahtițchi, ministrul educației

Mihai Şleahtiţchi: „Suntem acum la faza contestațională, care va dura și astăzi. Maine în prima parte a zilei vom da publicității rezultatele finale. Dar cele preliminare arată astfel: sesiunea de BAC în acest an a acoperit 17 discipline, s-au înscris 31600 de candidați, au fost examinate circa 143 de mii de lucrări. Dintre acestea, au fost notate cu 9 și 10 circa 15%, cu note de la 1 la 5 din nou 15%, în așa fel notelor de 6, 7 și 8 le-au revenit 70%. Nota cu cea mai mare pondere este 7, ceea ce înseamnă că de fapt ne-am apropiat, prin rezultatele evaluărilor, de persoana centrală a unui învățământ dintr-o societate de tranziție, ne-am apropiat de elevul mediocru.”

Europa Liberă: Dar cît de relevante sunt aceste rezultate, care par la prima vedere mai proaste decât anul trecut, dacă au existat atîtea nereguli descoperite şi, probabil, mult mai multe rămase nedescoperite - putem crede că ele denota starea de fapt din învăţămînt sau situaţia este și mai proastă?

Mihai Şleahtiţchi:
„După mine, am intrat într-o tendință care ne apropie de starea de fapt din învățământ. În anul acesta asistăm la o micșorare de două ori a lucrărilor cu punctaj maxim și o majorare de circa cinci ori a lucrărilor cu punctaj minim. Știm cu toții că starea de fapt din învățământ este una deplorabilă, tristă de tot.

Am asistat de nenumărate ori la cazuri cand elevii care au absolvit sesiunea de BAC cu punctaj maxim nu erau în stare să construiască o frază sau să facă dovada faptului că cunosc tabla înmulțirii. Tendința contează, după mine ea este una bună. Pe de altă parte, avem multe nereguli care sunt firești pentru o societate săracă, pentru un context în care se încearcă o luptă cu flagelul care se cheamă corupție. Evident putem vorbi doar despre diminuarea acestui flagel și nu despre eradicarea lui, de aceea contează tendința la care m-am referit, ea, după mine, ne apropie de starea de fapt existentă în învățământul autohton.”

Europa Liberă: Elevul mediocru, despre care vorbeați, cum l-ați caracteriza, ca doar nu e cel care nu poate lega două fraze?

Mihai Şleahtiţchi:
„Este elevul care, mai întâi de toate nu este motivat să învețe. Trebuie să recunoaștem ca în Moldova nu există încă o economie de piață. Trebuie să recunoaștem că atmosfera care există în societate încă nu-l impune pe elev să învețe. Trebuie să pornim de la premisa ca nu există o necesitate launtrică de a învăța bine. De aceea și vorbim despre necesitatea reformelor economice în societate, vorbim despre importanța pornirii turbinelor economice, vorbim despre imicțiunea economicului în sfera învățământului, dar lucrurile acestea deocamdată nu există.

Primul lucru este că acest elev nu este motivat. Al doilea lucru este că elevul în mare măsură e iresponsabil. Înțelegem foarte bine că deocamdată nici școala, care este și ea într-o criză, nici mediul familial dezorganizat și nici societate în întregime, care este și ea bulversată, nu-l fac să fie responsabil prin întreaga sa conduită școlară. În al treilea rând este vorba de elevul care, prin tot ce întreprinde, dă dovadă de superficialitate, fiindcă perioada de tranziție se caracterizează de fapt printr-o abordare superficială a tot ce se cheamă activitate.

Oamenii din tranziție mai mult mimează o activitate profesională serioasă sau de altă natură. Iată acest lucru cade și peste chipul acestui elev. De aceea, cand vorbim despre învățământ, trebuie să pornim de la starea generală din societate, învățământul este organic legat de societate, de tonusul societății. Și iată elevul mediocru reprezintă o copie fidelă a acestei societăți în care ne aflăm deocamdată.”

Europa Liberă: Dle ministru, Europa Liberă a întrebat în ajun două tinere, una care după un gimnaziu în Moldova a făcut liceul în Canada şi alta care studiază economia în Cehia, ce diferenţe văd între felul cum se învaţă aici şi în ţarile respective. Vă propunem să audiem aceste două interviuri, după care vom reveni la discuţie. Mai întîi Cezara Moraru, tînăra din Canada:

Cezara Moraru

Cezara Moraru: „Metoda de învățământ este diferită și atitudinea profesorilor este foarte diferită în Moldova și Canada. Aici profesorii te tratează mai mult ca un egal, ca un prieten. Sunt foarte amicali și nu te forțează, dar totuși încearcă să găsească o metodă să ajungă la tine. Altceva ar fi că acolo ești obligat să iei toate obiectele: matematică, chimie, fizică, tot. Dacă îți trebuie sau nu, oricum trebuie să le faci.

Aici trebuie să le faci pe cele mai bazice obligatoriu, și după aia ai o alegere, să zicem că trebuie să alegi 5 din 15, mie mi-a plăcut foarte mult asta, pentru că eu nu aveam nevoie de toate obiectele ca să merg mai departe, și mi-am ales ceea ce îmi place mie, ceea ce îmi trebuie și ce mă avantajează.

În Moldova nu ai șansa să faci așa ceva, țin minte că în clasa a 9-a aveam o mulțime de cursuri care nu eram sigură ca o să-mi trebuiască în continuare. În clasa a 9-a e ok, dar după clasa a 9 se zice că e un profil real și unul umanist și totuși în profilul umanist faci multe obiecte care, în mod normal, nu ti-ar trebui mai departe. Altceva e că ai terminat 12 clase, și după aia ai o etapa de 2-3 ani, care este colegiu aici, deci anume în etapa aia deja faci toate cursurile care o să-ți prindă bine pentru profesia ta.

Aici toată lumea e conștientă că nu toată lumea poate să devină doctori, informaticieni sau tehnicieni. Ei decid dacă dupa 12 clase are rost să meargă la colegii și la universitate sau cu formațiunea și diploma care a avut-o deja în școală mai bine să meargă la o școală tehnică și să meargă să facă altceva.

Să copiezi e imposibil într-un examen. E mereu cineva acolo care supraveghează. Nu poți copia de la un coleg în niciun caz. Ei sunt foarte stricți dacă te-au prins că copiezi, trebuie să vii anul viitor să reiai cursul, asta ar fi cel mai grav.

Am fost în Moldova pentru 3 săptămâni și pot să zic că se copie mult, am rămas puțin șocată de ușurința cu care se copiază, profesorii scriu răspunsuri și le trimit elevilor. Asta m-a cam derutat. Multe persoane se simt forțate să dea mită, pentru că am înțeles, din ce mi-au spus foștii mei colegi de școală, că unii profesori refuză să le dea note bune chiar dacă ei sunt buni la școală doar ca să-i forțeze să dea mită. E o problemă atât de vastă, încât nu cred că elevii, dacă ar decide să nu mai dea mită, asta ar înceta. Probabil ar trebui să fie o rigoare ceva mai strictă, un control mai bun și să nu fie și comisia aia care îi verifică, la fel de frauduloasă ca și ei.”

Europa Liberă: Următoarea este Elena Ursu, cea care a schimbat o bursă la economie într-o universitate din Chişinău pe una similară în Cehia.

Elena Ursu:
„Eu acasa practic nu prea învățam, pentru că nu simțeam necesitatea. Cu ce prindeam în clasă am terminat liceul fără niciun fel de probleme.”

Europa Liberă: În Cehia cum înveți ca să promovezi, ca să ai note bune, îți ia tot timpul, stau numai prin biblioteci?

Elena Ursu:
„În primii ani de studii învățam în fiecare zi,
Elena și Marina Ursu

altfel nu reușeam. În perioada sesiunii nu ieșeam din cărți. Eu, de exemplu, am avut un obiect acasă și același obiect l-am avut și aici. Și chiar pot să compar foarte ușor, pentru că în mare parte învățam aceleași subiecte, și eu cand am spus că o să invăț pe baza conspectelor mele de acasă mi-am dat seama cât de superficial învățam noi acasă. Profesoara de obiectul respectiv venea la lecții cu conspectele ei de când era studentă și ne preda nouă.

Aici se practică din cărți reeditate în fiecare an, adăugată informație... Aici în primul rând nu toți merg la universitate și în al doilea rând nu toți reușesc să termine, pentru că e mult mai complicat de învățat, decât își pot permite cu toții. Au intrat poate la vreo 100 de oameni și au terminat la vreo 30.

În primul rând asta e și mentalitatea lor, ei se rușinează să copieze. Nu pot să spun ca e la un nivel atât de ridicat ca în Franța, de exemplu, dar oricum ei au parcă o mândrie: mai bine să scriu prostiile mele decât să copiez de la cineva.”

Europa Liberă: Aşa dar, domnule ministru, profesori mai prietenoşi, o specializare mai clară pe profiluri şi nici vorbă de copiere sau mită. Cam aceste lucruri îi fac pe tinerii moldoveni să prefere studiile peste hotare. În ce le-ați da dreptate și în ce nu acestor tinere?

Mihai Şleahtiţchi:
„Le dau dreptate, pornind de la constatările lor că în societățile în care își fac studiile la moment există o presiune care vine din societate, dinspre sectorul real al economiei. Cu toții înțeleg un lucru, te poți promova în societate, îți poți creea o carieră numai dacă vei fi competent în anumite domenii. Deocamdată nu avem acest lucru în Republica Moldova, de aceea tinerii înțeleg că nu au decât să pună mâna pe carte. Societatea le oferă suficiente modele de performanță socială în bază de cunoștințe.

Mai apoi, asigurarea cadrului didactic care are un salariu, care este bine văzut în societate, căruia nu-i este convenabil să ia mită, fiindcă luând mită își va pierde locul în societate. Ati văzut că eleva din Canada spunea că avem nevoie de mai multă seriozitate, rigurozitate, mai mult control. Așa este, în acest an pentru prima oară am utilizat aparatajul de buiaj al spațiului electronic și camere de luat vederi. Acolo unde ele au fost s-a copiat mai puțin, ba chiar nu s-a copiat deloc și notele au fost mult mai mari. Atunci cand înțelegi că ești foarte dur supravegheat, nu ai decât să mizezi pe propriul tău potențial.

Trebuie modificăm regulamentul, trebuie să întreprindem măsuri drastice cu acei elevi care copiază și cu acei pedagogi care îi vor ajuta la acest capitol. Ați văzut că și în Canada se luptă cu copiatul, sunt utilizate metode foarte drastice de combatere a acestei devieri.”

Europa Liberă: Dar tot în Canada la profilul umanist se invață mai puține materii decât la profilul real, pe când la noi impresia tuturor este că învățăm de toate pentru toți și nimic aprofundat.

Mihai Şleahtiţchi:
„Vă dau drepate, am elaborat acum proiectul noului Cod al Educației, am preluat din practica țărilor prospere inclusiv și acest accent, de aceea noțiuni precum „învățământ axat pe competențe, pe elev, pe personalitatea elevului” au fost preluate inclusiv din experiența canadiană. Acum vorbim deja despre reorganizarea procesului de învățământ și aici vă dau dreptate, este important să intervenim cu o mai mare diferențiere la aceste două profiluri, să schimbăm proporțiile, și acest lucru îl vom face în baza noului cod al educației, care în curând sper că va fi aprobat.”

Europa Liberă: Sunt 3800 de liceeni care vor trebui să susţină repetat, la anul, examenele. Motiv de mândrie sau de tristețe? Exigențele au crescut, liceenii sunt mai slabi? Cum vedeți lucrurile?

Mihai Şleahtiţchi:
„E evident că pe de o parte e un sentiment de tristețe pentru că ei nu-și vor ridica în acest an diplomele de BAC, dar pe de altă parte înțeleg prea bine că prin mecanismul pe care l-am creat le-am demonstrat tuturor că în Republica Moldova a crescut nivelul de seriozitate în abordare sesiunii de BAC și că e posibil să nu iei BAC-ul dacă nu vei avea o pregătire pe potriva exigențelor lui.

Deci, pe de o parte e un motiv de tristețe, dar pe de altă parte este și un sentiment care spune că se întâmplă ceva în învățământul din Moldova și se întâmplă ceva care indică la existența unei legături organice între cum te-ai pregătit pentru BAC și nota finală pe care ai luat-o.”
XS
SM
MD
LG