4 iulie 2001
Ora Moldovei
Reuniune diplomatică moldo-română la Galați.
Dan Ionescu: Reuniunea de ieri de la Galaţi pe tema noului regim de trecere a frontierei dintre Republica Moldova şi România s-a desfăşurat pe fundalul unei scăderi dramatice a circulaţiei peste graniţa comună. Un bilanţ al întâlnirii de la Galaţi vă este oferit de Lina Grîu.
Numărul persoanelor, care traverseză frontiera cu România, s-a redus în ultimele zile cu 50 la sută, după ce la 1 iulie a fost instituit regimul de paşapoarte în relaţiile dintre România şi Republica Moldova. Situaţia creată după data de 1 iulie a constituit unul din subiectele importante, discutate şi la reuniunea de ieri de la Galaţi a grupei sectoriale pentru fluidizarea traficului la punctele de trecere a frontierei moldo-română.
Secretarul de stat Marcel Dinu, şeful Oficiului Guvernului român pentru relaţiile cu Republica Moldova, consideră că acest regim nu va constitui decât o schimbare de act de identitate, ce va fi prezentat la frontieră şi nu va afecta în nici un fel relaţiile speciale şi privilegiate dintre cele două state. Unele facilităţi vor fi prevăzute pentru elevii şi studenţii, care-şi fac studiile în România, la fel ca şi pentru locuitorii din zonele limitrofe Prutului.
Marcel Dinu a reconfirmat disponibilitatea Guvernului român de a acorda un milion de dolari pentru acordarea de paşapoarte cetăţenilor moldoveni. Iată ce a declarat pentru postul nostru de radio în acest context ambasadorul Marcel Dinu: „Sigur că ne preocupă în mod deosebit anumite categorii de cetăţeni. Eu aş include aici studenţii, elevii care învaţă în România, părinţii lor, care vin să-i viziteze, cetăţenii din vecinătatea Prutului, care în mod tradiţional îşi valorifică unele din produsele lor pe pieţele din localităţile din România, cetăţenii cu venituri reduse, modeste. Pentru toţi aceştea sunt două-trei categorii de măsuri pe care le avem în vedere. Una ar fi crearea unor facilităţi cu caracter tranzitoriu - pentru studenţi, pentru elevi. Nişte aranjamente specifice pentru cetăţenii din zona de frontieră, plus sprijinul Guvernului României pentru ca plata paşaportului să fie mai lejeră pentru o bună parte dintre cetăţenii Republicii Moldova, pentru că în definitiv după ce se va ajunge la ceea ce spuneţi Dumneavoastră la Chişinău paşaportizarea populaţiei va fi mai bine.”
Europa Liberă: O întrebare, care şi-o pune firesc fiecare cetăţean al Republicii Moldova, este dacă pe viitor nu se va ajunge şi la un regim de vize cu România?
Marcel Dinu: „Îmi e greu să vă răspund „da”sau „nu” în acest moment. Sunt încurajat să cred însă că s-ar putea să nu se ajungă la o asemenea măsură, ca urmare a opţiunii politice tot mai hotărâte, tot mai ferme a autorităţilor actuale de la Chişinău în legătură cu apropierea şi integrarea în Uniunea Europeană.”
La rândul său, ministrul adjunct prim de Externe, de la Chişinău, Iurie Leancă, a declarat că deşi pe termen lung şi mediu întroducerea paşapoartelor la trecerea frontierei cu România ar putea avea un impact pozitiv în relaţiile Republicii Moldova cu Uniunea Europeană, totuşi pe moment aceasta crează multiple incomodităţi pentru cetăţenii moldoveni, în special pentru cei care îşi asigură existenţa prin micul trafic de frontieră.
Iurie Leancă: „Pentru cetăţenii Republicii Moldova, care sunt mai vulnerabili din punct de vedere al venitului, paşaportizarea este o problemă şi atunci trecerea frontierei va crea anumite dificultăţi. În mod special pentru populaţia din zona limitrofă Prutului. Pe de o parte, avem nevoie de asistenţă din străinătate şi încă o dată am mulţumit din numele Guvernului de la Chişinău pentru această disponibilitate de a ne sprijini. Cunoaşteţi şi despre interesul Pactului de Stabilitate de a sprijini Republica Moldova. La fel de important este să vedem noi la Chişinău cum putem să diminuăm costurile impuse până astăzi pentru cetăţenii care şi-au luat paşaportul.”
Cu referire la banii, care vor veni de la Bucureşti şi Bruxelles pentru paşapoarte, Iurie Leancă a spus: „Această asistenţă sunt convins că va veni, dar nu imediat. Or, populaţia va suferi sau suferă deja, cei care nu au şansa fizică de a trece frontiera începând cu 1 iulie. Domnul Marcel Dinu îmi spunea că scopul acestei şedinţe este să trimitem semnale pozitive. Sunt de acord pe deplin, dar tot atât de important e să demonstrăm pentru cetăţeanul simplu, să simtă şi el ce înseamnă de fapt acest caracter al relaţiilor privilegiate.”
În decizia finală a reuniunii se spune că pregătirile pentru securizarea frontierei la standardele europene sunt atât în interesul României, cât şi al Republicii Moldova în eforturile lor de integrare europeană. În context, partea română şi-a arătat disponibilitatea de a acorda asistenţă Guvernului de la Chişinău în eforturile de securizare a frontierei de Est a Republicii Moldova.
La cel puţin două puncte de trecere a frontierei dintre Republica Moldova şi România va fi introdus până la sfârşitul acestui an un sistem de control comun la frontieră, astfel ca călătorii să nu fie nevoiţi să trecă de două ori procedurile de verificare, cum se întâmplă în prezent.
Taxele de frontieră vor fi reduse şi simplificat sistemul de percepere a acestora. Noi puncte de trecere vor fi deschise de-a lungul Prutului. S-a sublinit necesitatea amenajării pentru traficul pietonal şi auto a podului de cale ferată Fălciu-Cantemir şi identificarea de resurse materiale pentru refacerea podului Rădăuţi-Lipcani, tăiat în jumătate încă în cel de-al doilea război mondial.
Marcel Dinu a apreciat că reuniunea ar putea fi un punct de cotitură, care să dea substanţă relaţiilor speciale şi privilegiate dintre România şi Republica Moldova. În opinia ministrului adjunct prim de Externe, Iurie Leancă, această reuniune este deosebit de importantă în special în contextul recentei aderări a Republicii Moldova la Pactul de Stabilitate. Unul din subiectele în discuţie l-a constituit dezvoltarea euro-regiuninilor Dunărea de Jos şi Prutul Superior.
Iurie Leancă: „Problema euro-regiunilor, pe care le-am constituit împreună cu colegii din România şi Ucraina, pare unul din obiectivele principale în stimularea cooperării transfrontalieră. Euro-regiunile au depăşit faza incipientă recent, la comitetul interministerial al Iniţiativei central europene de la Milano. Subiectul respectiv a fost discutat şi abordat de mai mulţi miniştri ICE, fiind noi cei mai estici în plan geografic şi cea mai recent creată euro-regiune, concept care este totuşi unul Vest european.
Nu ar trebui poate să inventăm bicicleta, ci să preluăm know-how-ul de acolo şi ceea ce este foarte important este să preluăm, sau să aducem mai bine zis nişte resurse financiare. Fiindcă este foarte important, după ce am creat aceste euro-regiuni şi facem primii paşi, să nu compromitem ideea , ci într-adevăr să arătăm care este avantajul pentru populaţia din zona respectivă.”
Din Chişinău, Lina Grîu , Radio Europa Liberă.
