Linkuri accesibilitate

Transnistria va avea guvern şi prim-ministru. O altă temă a ediţiei: Republica Moldova - principala piaţă pentru mărfurile transnistrene.




Bună ziua, dragi ascultători. La microfon, Radu Benea, prezentatorul emisiunii Dialoguri. 15 minute cu Radio Europa Liberă. Mai întâi buletinul de ştiri. Diana Răileanu trece în revistă principalele evenimente ale săptămânii trecute.


Dialoguri transnistrene




La Tiraspol a ajuns a doua tranşă de aproape 2 milioane de dolari din asistenţa umanitară a Federaţiei Ruse destinate unui adaos la plata pensiilor şi alimentaţiei în şcoli şi spitale. Totodată, Rusia va oferi şi asistenţă tehnică pentru reluarea ulterioară a creditării complexului agro-industrial al Transnistriei. Declaraţia a fost făcută de preşedintele Sovietului suprem de la Tiraspol Anatoli Kaminski, la revenirea sa dintr-o vizită la Moscova. Speakerul transnistrean spune că a purtat discuţii cu şeful administraţiei prezidenţiale ruse, Serghei Narîşkin, la guvern şi cu preşedinţii comitetelor din Duma de stat pentru relaţii externe şi CSI Konstantin Kosacev şi Alexei Ostrovski.

Totodată, într-un interviu pentru ziarul moscovit Kommersant, Anatoli Kaminski a negat că la întrevederi s-ar fi discutat şi despre înaintarea sa la funcţia de preşedinte al Transnistriei şi sprijinul politic şi financiar pe care i l-ar putea oferi în alegerile din decembrie partidul puterii din Rusia „Edinaia Rossia”, la fel ca şi faptul că în campanie ar putea fi folosite în susţinerea sa imagini cu premierul rus Vladimir Putin. Ziarul Kommersant susţine că la Kremlin, guvern şi în Duma de stat, pe unde a fost Kaminski, se vorbeşte despre înaintarea lui la conducerea Transnistriei ca despre un lucru deja hotărât. Kommersant scrie că speakerul transnistrean a evitat un răspuns direct la această întrebare. „A fost vorba despre faptul că „Edinaia Rossia”, cu care avem încheiat un acord de parteneriat, va susţine candidatul partidului „Obnovlenie”. Cine va fi acest candidat va decide partidul nostru. Şi dacă dacă ai mei colegi de partid mă vor înainta, voi accepta acest lucru ca atare şi voi merge (la funcţia de preşedinte)”, a declarat Anatoli Kaminski ziarului Kommersant.

Un diplomat rus de rang înalt a spus că nimeni nu are în prezent un plan de rezolvare a conflictului transnistrean şi că reconcilierea depinde aproape exclusiv de Chişinău şi Tiraspol. Sergei Gubarev, funcţionar al ministerului de externe de la Moscova, a mai spus într-un interviu cu agenţia rusă Interfax că în prezent negocierile în chestiunea transnistreană se află aproape de locul de pornire, sugerând că vina aparţine celor două părţi, care nici nu se gândesc la vreun compromis. „Nici Moscova, nici Kievul, nici Bruxellesul, nici Washingtonul nu au cheile rezolvării conflictului”, a spus Gubarev, adăugând că puterile străine nu pot decât să ajute Chişinăul şi Tiraspolul să aplice o eventuală înţelegere, odată ce va fi convenită.

Adunarea Parlamentară a OSCE a adoptat la 1 iulie o rezoluţie specială privind soluţionarea diferendului transnistrean. În documentul prezentat la Copenhaga de Walburga Habsburg-Douglas, deputat în Parlamentul Suediei şi conducător al grupului de monitorizare a situaţiei din Republica Moldova, se spune că formatul de negocieri 5 plus 2 urmează a fi reluat şi că Rusia trebuie să-şi retragă trupele şi muniţiile din stânga Nistrului, informează site-ul 24 de ore.

Moldova si Tunisia au fost alese drept primele ţări cîştigătoare ale programului Departamentului de Stat american „Provocările Parteneriatului pentru Democratie”, un program menit să sprijine tranziţia cu succes a ţărilor către democraţie. Moldova si Tunisia vor inaugura acest program. Potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat, cele două ţări au demonstrat hotarîre fermă pentru a merge pe calea democraţiei, iar guvernele lor fac eforturi colaborînd cu partenerii lor pentru a face progrese pe calea democraţiei. „Liderii Moldovei, - se mai spune în declaraţia Departamentului de Stat de la Washington, - sînt deciși să facă reforme fundamentale continuînd tranziţia către o democraţie europeană, care înseamnă separarea puterilor in stat, independenţa justiţiei, respectul pentru drepturile omului şi libertatea presei”. Au fost organizate doua grupuri de lucru, iar Statele Unite vor coprezida, împreuna cu Polonia, grupul de lucru pentru Moldova, aşa cum a anunţat recent preşedintele Barack Obama la Varşovia.

Cele șase persoane reţinute la Chişinău pentru contrabandă cu uraniu fac parte dintr-un grup criminal cu ramificaţii internaţionale, a informat Direcţia de investigare a fraudelor din cadrul Ministerului de interne, citat de Info-Prim. Patru dintre persoanele reţinute sunt locuitori din dreapta Nistrului, iar ceilalţi doi – din regiunea transnistreana, inclusiv un cetăţean al Federaţiei Ruse. Substanţa radioactivă pe care o transportau urma să ajungă într-o ţară islamică ce nu a fost însă nominalizată.

De la 1 iulie, Uniunea Europeană a acordat un acces mai larg pe pieţele comunitare produselor moldoveneşti. Astfel, firmele de vinificaţie din Moldova vor putea să exporte acum, fără taxe vamale, cu 50 de mii de hectolitri de vin mai mult decît în 2011, iar cantitatea va creşte pînă la 240 de mii de hectolitri pînă în 2015. Cota de export pentru orzul moldovenesc se va mări şi ea cu 5000 de tone anual pînă în 2015, informează agenţia Moldpres.

Istorici, politicieni şi rude ale celor deportaţi din Moldova în epoca sovietică au comemorat pe 28 iunie, la Chişinău, împlinirea a 71 de ani de când Uniunea Sovietică a anexat Basarabia. Preşedintele PL, Mihai Ghimpu, fost preşedinte interimar al ţării, a decretat anul trecut ziua de 28 iunie drept Ziua Ocupaţiei Sovietice, dar decizia lui a fost anulată apoi de Curtea Constituţională, după ce fusese criticată de Moscova.

Guvernul de la Tbilisi a cerut ţărilor care încă mai folosesc denumirea „Gruzia” să renunţe la ea şi să promoveze denumirea „Georgia”. Ministerul georgian de externe a spus că a primit deja un răspuns pozitiv din partea Coreei de Sud. Denumirea „Gruzia” este încă preferată în Rusia şi în unele din fostele republici sovietice şi ţări comuniste, ceea ce nu este pe placul conducerii de la Tbilisi. De fapt, georgienii înşişi îşi numesc ţara „Sakartvelo”, un nume amintind de fondatorul legendar al naţiunii, Kartlos.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------


Radu Benea: Invitatul ediţiei de astăzi este jurnalista Natalia Scurtul de la publicaţia Profsoiuznîe Vesti din Tiraspol şi pe care am întrebat-o mai întâi care din evenimentele săptămânii trecute în stânga Nistrului i s-au părut mai importante?

Sovietul suprem din TIraspol
Natalia Scurtul: „Modificările la constituţia republicii nistrene au fost adoptate în ultima lectură. S-a lucrat mult la acest document. Au existat confruntări mari între puterea executivă şi cea legislativă. Să amintim numai că fostul şef al Sovietului suprem Evgheni Şevciuk a insistat mult asupra adoptării integrale a modificărilor propuse de deputaţi. Acum însă Evgheni Şevciuk nu mai este şeful parlamentului, iar propunerile au suferit mari transformări. Proiectul modificărilor la constituţie a fost înaintat spre dezbateri publice. Însă aceste dezbateri nu au fost chiar atât de multe pe cât ar fi fost poate necesar. Multă lume a rămas indiferentă sau a aflat numai din auzite despre aceste propuneri. Aşa sau altfel, modificările la constituţie au fost adoptate. Acum principala noutate este apariţia instituţiei guvernului, condus de un prim-ministru, precum şi limitarea termenului de aflare a unei singure persoane în funcţia de preşedinte la numai două mandate consecutiv. În paralel cu modificările constituţionale, se munceşte asiduu asupra legii despre guvern. Potrivit deputatului Galina Antiufeeva, obiectivul principal al guvernului este dezvoltarea şi activitatea stabilă a economiei regiunii. În opinia Galinei Antiufeeva, acest proiect va permite să fie perfecţionat sistemul de conducere cu Transnistria”.

Europa Liberă: Natalia, dar ce se discută, oficial sau în culise, despre posibilul candidat la funcţia de premier al regiunii? Se discută, în general, pe această temă?

Natalia Scurtul: „Sigur, în culise se vorbeşte despre faptul că nu este exclus ca funcţia de prim-ministru să fie ocupată de o persoană din afara Transnistriei. Astfel va fi introdusă o guvernare externă şi, cel mai probabil, acest om va reprezenta interesele Rusiei în regiunea transnistreană. Despre asta vorbesc unii experţi şi analişti care admit că anume funcţia de prim-ministru va deveni acel sigiliu care va permite să împace anumite divergenţe şi poate chiar să mişte înainte procesul reglementării situaţiei din jurul Transnistriei”.

Europa Liberă: deci, se crede că ar putea fi urmat, într-un fel, modelul Abhaziei şi Osetiei de Sud, unde Rusia, după ce le-a recunoscut independenţa, şi-a pus reprezentanţii săi în fruntea administraţiilor de la Suhumi şi Ţhinvali…

Natalia Scurtul: „Probabil că noi vom avea propriul model, pentru că nu ne aflăm la acelaşi nivel al relaţiilor Abhaziei şi Osetiei de Sud cu Rusia. Aşa sau altfel, Rusia oferă Transnistriei un ajutor financiar imens şi situaţia de astăzi este de aşa natură că acest ajutor trebuie coordonat, structurat şi verificat la modul strict. Probabil că modelul în care primul ministru va fi un om din afară va ajuta să menţină situaţia sub control şi să amelioreze situaţia cetăţenilor transnistreni”.

Europa Liberă: Natalia, tot săptămâna trecută ziarul Adevărul scria, cu referire la statistica din Tiraspol, că în ultimii doi ani Republica Moldova a devenit principala piaţă de desfacere a mărfurilor produse în regiunea transnistreană. Mai mult, livrările de mărfuri de pe malul stâng pe cel drept au ajuns la 38 la sută din total, depăşind de aproape trei ori exporturile regiunii spre Federaţia Rusă. Cum se explică acest lucru?

Natalia Scurtul: „Foarte simplu. Asta înseamnă că s-a produs o reorientare a pieţei. Pentru că se ştie că supravieţuiesc numai întreprinderile flexibile care ştiu să reacţioneze rapid la schimbările de conjunctură externă. Iată de ce întreprinderile transnistrene s-au reorientat şi au început să livreze marfa acolo unde există cerere. Uimitor, însă piaţa internă, am în vedere piaţa moldoveană, permite subiecţilor economici transnistreni să supravieţuiască. Şi aici avem un exemplu grăitor când politica nu este o piedică pentru economie”.

Europa Liberă: E o situaţie ce se explică doar prin criza economică sau credeţi că mai există şi alţi factori, cum ar fi preferinţele comerciale oferite de Uniunea Europeană şi care, de altfel, s-au extins din nou de la 1 iulie. Devin condiţiile economice din Moldova mai atractive pentru comerţul regiunii transnistrene?

Natalia Scurtul: „Mi-ar fi greu să dau un răspuns univoc. Probabil că şi aceste lucruri îşi au rolul lor ca Transnistria să accepte regulile de joc ce răspund intereselor sale economice”.

Europa Liberă: Natalia, ploile şi vântul puternic de săptămâna trecută au lăsat mai multe sate de pe malul drept al Nistrului fără energie electrică, pricinuind pagube şi producătorilor agricoli. Ce urme a lăsat şi cum s-au luptat cu stihia pe malul stâng?

Natalia Scurtul: „Ploile torenţiale şi vântul puternic au cauzat ruperea liniilor de tensiune în mai multe localităţi din Transnistria. Cel mai mult a avut de suferit raionul Grigoriopol. Locuitorii acestui raion spun însă că asemenea accidente la ei sunt frecvente. Ei s-au plâns nu o singură dată să fie fortificat sau renovat sistemul de aprovizionare cu energie electrică, pentru că orice vânt mai puternic îi lasă fără lumină. Vedem însă că autorităţile nu au întreprins nimic, invocând diverse motive, iar oamenii continuă să sufere din an în an şi nu pot să beneficieze în deplină măsură de serviciul pentru care plătesc cu regularitate. Să rămâi la sat fără electricitate este foarte greu. Pentru multă lume gazul este scump şi oamenii renunţă la gaz şi folosesc energia electrică. De aceea, probabil că trebuie să se întreprindă ceva, să se pună accent anume pe problemele raionului Grigoriopol care suferă cel mai mult de pe urmă unor asemenea dezastre naturale”.

Europa Liberă: Natalia, ce alte evenimente ale săptămânii trecute credeţi că merită menţionate?

Natalia Scurtul: „Mi s-a părut foarte utilă şi interesantă ştirea despre majorarea de trei ori în Transnistria a amenzilor pentru condusul automobilului în stare de ebrietate. Acum şoferii riscă amenzi de la 300 de dolari în sus, iar dacă sunt prinşi în mod repetat vor fi lipsiţi de dreptul de a conduce nu doar pe un singur an, ca până acum, ci pe un termen de la 2 la 3 ani”.

Europa Liberă: prin ce se explică asta?

Natalia Scurtul: „Cred că e din cauza creşterii bruşte a accidentelor auto din ultima perioadă, inclusiv a celor cu victime, produse din vina unor şoferi în stare de ebrietate. Mai mult, au existat şi câteva cazuri când reprezentanţi ai puterii, săvârşind infracţiuni, au reuşit să scape de răspundere, invocând mandatul lor sau anumite documente. Cred că este o decizie corectă, pentru că de comportamentul şi cultura şoferilor depinde viaţa unui număr mare de oameni. Acum e vară, mulţi copii nu sunt nici la şcoală, nici în tabere, ci singuri acasă, cât timp părinţii îs la serviciu. De aceea cred că este şi o măsură oportună”.

Europa Liberă: opinia jurnalistei Natalia Scurtul din Tiraspol, de la publicaţia Profsoiuznîe Vesti, oaspetele ediţiei de astăzi.

Săptămâna trecută, cadre didactice din regiunea transnistreană şi Federaţia Rusă au discutat, la o conferinţă organizată la Tiraspol, despre perspectiva dezvoltării învăţământului în stânga Nistrului. Reprezentanţi ai ministerului educaţiei regiunii au menţionat importanţa protecţiei sociale a profesorilor şi mai ales a măsurilor de atragere a tinerilor profesori, pentru că vârsta medie a învăţătorilor din Transnistria se apropie de cea de pensionare. Şefa institutului pentru dezvoltarea învăţământului din Tiraspol Maria Makarova a remarcat şi insuficienţa de manuale. Astăzi instituţiile de învăţământ din Transnistria sunt asigurate cu manuale moderne doar în proporţie de 43 la sută. În ciuda dificultăţilor, ministrul educaţiei din Tiraspol Maria Paşcenko crede că sistemul de învăţământ al regiunii este „destul de optim”. Cu această ocazie, ea a lansat un îndemn să fie păstrate actualele norme în domeniu pentru dezvoltarea de mai departe culturală şi istorică a nerecunoscutei republici nistrene.

Europa Liberă a încercat să afle opinia locuitorilor de rând din Tiraspol şi Bender faţă de actualul sistem de învăţământ din Transnistria şi dacă acesta corespunde unor cerinţe moderne?

„La un nivel înalt, la care altul? Din şcolile noastre ies oameni învăţaţi, aşa ca noi, de la juridică. Pur şi simplu, trebuie să ştii ce să faci ca să ai trecere”.

„Există un sistem de control. Profesorii, să zic aşa, trăiesc cu viaţa studenţilor, cel puţin la noi la institutul de limbă şi literatură. Eu mai fac o facultate, însă nu aici - gestionarea personalului. Sper să ajung să lucrez în acest domeniu şi mai sper că, având două facultăţi, voi avea mai multe şanse să mă angajez”.

„Cred că viitorilor studenţi trebuie să li se explice de ce trebuie să fie mai serioşi la învăţătură. Eu, de exemplu, dacă urmam toate indicaţiile învăţătorilor din şcoală, acum aveam o altă pregătire”.

„În principiu, sunt mulţumită de calitatea învăţământului. Îmi place că există disciplină. Sunt la drept la anul întâi şi încă nu mă gândesc dacă voi lucra sau nu în domeniu”.

„Suntem mulţumiţi. Important e să iei ce ţi se oferă, să ai o atitudine serioasă. Suntem foarte mulţumiţi de cum se predă şi cine ne predă. Tot ce am învăţat la şcoală aici ne prinde bine”.

„Dacă e să fiu sinceră, catedra noastră de jurnalism îşi asumă mai mult decât oferă. Profesorii preiau informaţiile din internet, vin, citesc, iar noi ne transformăm în nişte autodidacţi. Universitatea ne oferă 20-25 la sută din cunoştinţe, numai nişte cunoştinţe elementare”.

„Învăţământul în Transnistria e într-o situaţie uşor duplicitară. Pe de o parte, suntem o republică ajunsă în avangarda procesului educaţional din regiune şi acum la ministerul educaţiei sunt pregătite concepţia şi direcţiile de dezvoltare a învăţământului pe următorii 10-15 ani. Pe de altă parte, problema e că avem un surplus de specialişti care e puţin probabil să fie solicitaţi în economia noastră şi chiar în regiune, pentru că piaţa internă este destul de incertă, slabă şi noi ne transformăm de fapt într-o forjă de cadre pentru Rusia şi Ucraina. Acolo se mută cu traiul permanent şi pentru realizarea profesională tineri de 20-25 de ani, anume cei care trebuie să devină în viitorul apropiat baza societăţii transnistrene şi care trebuie să ridice, desigur, nivelul acesteia. Mai este un aspect important. Problema e că în întreg spaţiul CSI s-a produs o devalorizare serioasă, pentru că am trecut la înzestrarea în masă cu diplome a tinerilor care adesea nu corespund nici prin calităţile lor profesionale, nici prin dorinţă sau deprinderile pe care le obţin în procesul educaţiei unor standarde ale vieţii moderne. Şi aici desigur este important să rezolvăm principial această problemă, care cred că va deveni în viitorul apropiat preocuparea organelor puterii şi societăţii civile din Transnistria”.


Radu Benea: opinii culese la întâmplare pe străzi din Tiraspol şi Bender.

Doamnelor si domnilor, aici se încheie emisiunea noastră. Prezentatorul ei, Radu Benea vă mulţumeşte pentru atenţie şi vă doreşte toate bune. Aici e Radio Europa Liberă.
XS
SM
MD
LG