Linkuri accesibilitate

3.7 - Chișinău: Parlamentul modifică Legea bugetului


Ministrul Finanţelor, Mihai Manoli, a declarat în plenul Parlamentului că Guvernul va solicita Băncii Naţionale un împrumut de 30 de milioane de dolari.




3 iulie 2001

Ora Moldovei.

Parlamentul modifică Legea bugetului.

Dan Ionescu: Pericolul ca Republica Moldova să intre în incapacitatea de plată a datoriilor externe a determinat astăzi Parlamentul să adopte o decizie, care ar putea avea urmări nefaste asupra monedei naţionale însăşi. Mai multe de la Alexandru Eftodi.

Parlamentul a modificat astăzi Legea bugetului, permiţând Guvernului să ia împrumuturi de la Banca Naţională pentru a putea achita datoria externă. Propusă de majoritatea parlamentară comunistă, acestă soluţie de evitare a incapacităţii de plată a Republicii Moldova a fost susţinută şi de către opoziţie.

Ministrul Finanţelor, Mihai Manoli, a declarat în plenul Parlamentului că Guvernul va solicita Băncii Naţionale un împrumut de 30 de milioane de dolari, ceea ce constituie 14 la sută din rezervele valutare ale Băncii. Ministrul a fost întrebat de către deputaţii creşti-democraţi din opoziţie, dacă acest fapt va provoca sau nu o depreciere a monedei naţionale. Iată răspunsul lui Mihai Manoli:

Mihaiu Manoli: „Neadoptarea ar avea influenţă negativă. Adoptarea, ţinând cont de faptul că este destinată plăţilor externe, este şi avizul Băncii Naţionale, nu va influenţa negativ nici inflaţia, nici cursul valutar.”

Specialiştii în finanţe spun că o depreciere a monedei naţionale imediat după contractarea acestui credit de către Guvern este puţin probabilă, cu excepţia cazului în care băncile comerciale vor recurge la speculaţii pe piaţa valutară. Însă cursul leului ar putea să cadă, dacă rezerva în dolari a Băncii Naţionale nu va fi refăcută în 90 de zile, termen prevăzut de legislaţiei pentru repatrierea valutei.

Ministrul Mihai Manoli a declarat cu optimism că rezerva Băncii va fi completată la timp, eventual dintr-un împrumut acordat de organismele financiare internaţionale. Dar până una-alta, relaţiile Chişinăului cu creditorii externi rămân a fi îngheţate. În cadrul recentei Adunări Parlamentare a Consiliului Europei a devenit cunoscut că, după Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială, a suspendat creditarea Republicii Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare din cauza că Guvernul nu şi-a onorat angajamentele la construcţia Terminalului petrolier de la Giurgiuleşti.

O misiune de monitorizare a Fondului Monetar Internaţional va sosi la Chişinău la mijlocul acestei luni. În funcţie de rezultatele vizitei, FMI va relua sau nu finanţarea Republicii Moldova. Fostul prim-ministru Dumitru Braghiş, lider al grupului parlamentar Alianţa „Braghiş”, spune că şansele Guvernului Tarlev de a obţine credite externe sunt incerte. Principalul dezavantaj constă în faptul că Executivul nu a demonstrat prin acţiuni ferme intenţia de a continua privatizarea.

Ministrul Finanţelor, Mihai Manoli, recunoaşte că din cauza sistării procesului de privatizare deficitul bugetar constituie în acest moment aproximativ un miliard 200 milioane de lei, ceea ce înseamnă că o pătrime din cheltuielile prevăzute nu au acoperire financiară.

Mihai Manoli: „Când am verificat: luaţi 30 de milioane Banca Mondială, 6,3 mln – Uniunea Europeană, deci 151 de milioane de lei privatizarea, noi practic nu primim undeva un miliard 200 de milioane de lei din cele care au fost votate în Legea bugetului pentru 2001. De aceea şi trebuie, da, într-adevăr, unele modificări, restabilirea relaţiilor pe de o parte, şi unele modificări reieşind din situaţia care s-a creat în buget.”

Ministrul Finanţelor a spus că Guvernul va propune încurând o nouă modificare a bugetului. Dacă nu va fi reluată finanţarea externă a Republicii Moldova şi nu vor veni bani de la privatizare, cheltuielile bugetare vor trebui reduse cu 25 la sută.

Din Chişinău, Alexandru Eftodi, Radio Europa Liberă.
  • 16x9 Image

    Alexandru Eftode

    Fac jurnalism din 1997, specializat la început în crimă, apoi în politică - o evoluție, ar spune unii, în firea lucrurilor... Am condus biroul din Chișinău al Europei Libere când R. Moldova apărea lumii ca prima țară post-comunistă unde la putere erau aleși democratic ... comuniștii. Din management, m-am întors în jurnalismul pur, apoi iar în management, dar nu m-am despărțit o zi de Europa Liberă. Conduc redacția pentru R. Moldova, incluzând biroul din Chișinău, într-o altă perioadă de zbucium post-sovietic. Și atunci, și acum integritatea jurnalistică este mai importantă ca oricând.

XS
SM
MD
LG